România se confruntă în acest an cu un context internațional instabil și cu provocări interne semnificative. În urma deciziilor luate de guvern la sfârșitul anului trecut, s-au implementat măsuri de austeritate care au generat discuții intense despre posibile concedieri în sectorul public. Economiștii de la o bancă multinațională subliniază că, pentru a recâștiga încrederea piețelor financiare, România trebuie să adopte o abordare care să includă cheltuieli mai temperate, o colectare mai eficientă a impozitelor și, eventual, creșteri de taxe.
Conform analizei economiștilor de la ING Bank, Produsul Intern Brut (PIB) al României ar putea crește cu 1,6% în acest an, o îmbunătățire față de anul precedent, dar încă inferior potențialul maxim al țării. Aderarea completă la spațiul Schengen și investițiile în infrastructură sunt văzute ca factori care ar putea susține activitatea economică. Totuși, scăderea cererii interne, cauzată de stagnarea salariilor, ar putea duce la o reducere a importurilor.
Un aspect esențial al acestui an este ținta de deficit bugetar de 7%, pe care autoritățile și-au asumat-o. Măsurile de austeritate adoptate, cum ar fi înghețarea pensiilor și salariilor din sectorul public, precum și înlocuirea plăților pentru ore suplimentare cu timp gol, sunt parte din strategia guvernului de a reduce cheltuielile. Cu toate acestea, costurile de împrumut ale României rămân ridicate, având un randament de 7,6% pe an, ceea ce indică o situație financiară precară.
Economiștii ING sugerează că o soluție viabilă pentru a restabili încrederea piețelor ar putea fi o combinație între o colectare mai bună a impozitelor, creșteri de taxe și cheltuieli mai moderate. De-a lungul ultimului deceniu, veniturile fiscale, inclusiv impozitul pe venit și TVA, au inferior ca procent din PIB, ceea ce le face candidate potrivite pentru eventuale creșteri de taxe.
În 2022, impozitul pe venituri și salarii a contribuit cu 2,8% la PIB, o sumă similară cu cea obținută din impozitul pe profit. De asemenea, taxa pe valoare adăugată a fost principala sursă de venit, cu Aproape 121 de miliarde de lei colectați, reprezentând 6,9% din PIB. Comparativ cu acum zece ani, când impozitul pe venit era de 16%, situația actuală arată o stagnare în colectarea veniturilor din impozite.
În concluzie, România se află într-un moment crucial, în care măsurile economice adoptate vor avea un impact semnificativ asupra stabilității financiare și asupra dezvoltării economice pe termen extins. Este esențial ca autoritățile să găsească un echilibru între austeritate și stimularea creșterii economice, pentru a asigura un viitor prosper pentru țară.