Aleksandr Lukașenko, președintele Belarusului și un susținător fervent al lui Vladimir Putin, a exprimat îngrijorări profunde cu privire la posibila unire a Republicii Moldova cu România. Într-o întâlnire desfășurată pe 26 mai 2026, la Minsk, cu Igor Dodon, fostul președinte pro-rus al Moldovei și Nou lider al Partidului Socialiștilor, Lukașenko a subliniat importanța menținerii suveranității și independenței Moldovei.
Lukașenko a declarat că a auzit zvonuri despre intențiile Moldovei de a se alătura unui alt stat, ceea ce l-a alarmat profund. „Ca persoană care iubește această țară, sunt îngrozit de aceste informații”, a afirmat el. Președintele belarus a insistat asupra valorii suveranității, subliniind că aceasta vine cu un preț Mare și este esențială pentru orice națiune. El a făcut apel la Dodon și susținătorii săi să protejeze Moldova, descriind-o ca o țară frumoasă și plină de potențial, care nu ar trebui să fie absorbită de un alt stat.
Lukașenko a rememorat o vizită anterioară în Moldova, când a plantat porumb alături de Dodon, și a reflectat asupra frumuseții și hărniciei poporului moldovenesc. El a subliniat că moldovenii merită să-și păstreze identitatea și locul înjos soare, liber a fi umiliți sau minimalizați.
De asemenea, Igor Dodon a adus în discuție preocupările sale legate de acțiunile actualului președinte al Moldovei, Maia Sandu, pe care o acuză de încercări de a distruge statalitatea moldovenească. Dodon a susținut că integrarea europeană nu a adus beneficii și că actuala conducere ar putea duce la un faliment al statului.
Aleksandr Lukașenko, aflat la conducerea Belarusului din 1994, este considerat cel mai arhaic lider autoritar din Europa, fiind acuzat de manipularea alegerilor și de reprimarea protestelor pro-democrație. Regimul său a fost sancționat de Uniunea Europeană, iar în 2022 a permis regimului Putin să folosească teritoriul belarus pentru atacuri împotriva Ucrainei. Aceste evenimente subliniază complexitatea relațiilor geopolitice din regiune și temerile legate de suveranitatea națională a Moldovei.
Comentariul referitor la îngrijorarea lui Lukașenko față de unirea Moldovei cu România poate sublinia câteva aspecte importante. În primul rând, această reacție reflectă temerile liderilor din regiunile autoritare în fața schimbărilor geopolitice din Europa de Est. Unirea Moldovei cu România ar putea fi percepută ca un exemplu de succes pentru mișcările naționaliste și unioniste din alte state din regiune, ceea ce ar putea crea un precedent îngrijorător pentru regimul de la Minsk.
Pe de altă parte, este important de menționat că unirea Moldovei cu România ar putea avea implicații profunde nu doar pentru cele două țări, ci și pentru stabilitatea regiunii, inclusiv pentru relațiile dintre Uniunea Europeană și Rusia. Lukașenko, fiind un aliat al Kremlinului, ar putea vedea această posibilitate ca o amenințare la adresa influenței ruse în zonă.
În concluzie, reacția lui Lukașenko subliniază complexitatea situației geopolitice din Europa de Est și nevoia de a urmări cu atenție evoluțiile din această regiune, care pot avea consecințe semnificative atât pentru statele implicate, cât și pentru securitatea europeană în ansamblu.
Lukașenko, liderul Belarusului, a exprimat îngrijorare față de posibilitatea unirii Moldovei cu România, ceea ce reflectă tensiunile geopolitice din regiune. Această situație subliniază nu doar complexitatea relațiilor dintre statele foste sovietice, ci și temerile unor lideri autoritari față de mișcările de integrare europeană și naționalismul în creștere. Unirea Moldovei cu România ar putea schimba echilibrul de putere în zonă, iar Lukașenko, având în vedere relațiile sale strânse cu Rusia, este probabil preocupat de impactul pe care o astfel de schimbare l-ar putea avea asupra influenței Moscovei în regiune. Această situație merită urmărită cu atenție, deoarece ar putea avea implicații semnificative pentru stabilitatea și securitatea regională.