Un proiect de lege nou propune interzicerea amplasării sălilor de jocuri de noroc la parterul blocurilor de locuințe, o măsură menită să protejeze comunitățile de efectele negative ale jocurilor de noroc. Această inițiativă, inițiată de Gigel Știrbu, fost Ministru al Culturii, vine în contextul în care sălile de jocuri au devenit o prezență tot mai frecventă în zonele rezidențiale, generând îngrijorări legate de dependență și de impactul social.
Proiectul de lege propune modificarea Ordonanței de Urgență nr. 77/2009, stipulând că sălile de jocuri nu pot fi amplasate la parterul clădirilor rezidențiale sau mixte. Dacă va fi adoptat, acest proiect va intra în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial. Argumentele aduse în favoarea acestei măsuri subliniază nevoia de a reduce accesibilitatea jocurilor de noroc, în special pentru persoanele vulnerabile. Conform datelor recente, numărul cererilor de autoexcludere din sălile de jocuri a crescut semnificativ, ceea ce sugerează o problemă în creștere în rândul populației.
În plus, inițiatorul proiectului subliniază că sălile de jocuri amplasate în apropierea locuințelor contribuie la creșterea dependenței și afectează nu doar indivizii, ci și familiile acestora. De asemenea, se menționează impactul prost asupra ordinii publice, cu plângeri frecvente din partea locatarilor legate de vălva și comportamente antisociale.
Cu toate acestea, istoria legislativă a inițiativelor de reglementare a jocurilor de noroc în România este marcată de blocaje. De-a lungul anilor, numeroase propuneri similare au fost respinse sau au rămas în așteptare în Parlament. De exemplu, un proiect care viza interzicerea sălilor de joc în apropierea școlilor și spitalelor a fost aprobat de Senat, dar nu a avansat în Camera Deputaților. Această situație ridică întrebări cu privire la voința politică de a aborda problema jocurilor de noroc și de a proteja sănătatea publică.
Chiar dacă actualul proiect de lege beneficiază de susținere, istoricul inițiativelor blocate sugerează că interesele economice ale industriei jocurilor de noroc ar putea prevala în fața argumentelor de sănătate publică. Cu toate acestea, presiunea din partea societății civile pentru o reglementare mai strictă crește, iar rămâne de văzut dacă acest climat politic va permite adoptarea unor măsuri eficiente împotriva acestui fenomen problematic.
