Strategia BNR privind rezervele de aur și valută reflectă o abordare prudentă în contextul provocărilor economice actuale. Banca Națională a României (BNR) a decis să mențină rezerva de aur la un nivel constant de 103,6 tone, neocupat modificări semnificative de iminent două decenii. Această alegere este însoțită de o concentrare pe creșterea rezervelor valutare, care au înregistrat o expansiune rapidă, inclusiv o creștere de aproximativ 2 miliarde de euro într-o singură lună. Această strategie a stârnit dezbateri între economiști, unii susținând că România ar putea rămâne în urma altor state care își diversifică rezervele prin achiziții de aur.
Deși rezervele de aur ale BNR au rămas constante, alte bănci centrale din lume au accelerat achizițiile de aur, atingând un record de 1.082 de tone în 2022 și continuând să cumpere masiv în anii următori. Această tendință reflectă o schimbare globală în strategia băncilor centrale, care își reevaluează structura rezervelor și rolul aurului. În acest context, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat că nu consideră necesară o creștere a rezervei de aur, menționând că pragul de 100 de tone este suficient și că a avut experiențe negative în trecut când rezervele au antice acest nivel.
Consultantul economic Adrian Negrescu a explicat că strategia BNR este o reacție la riscurile geopolitice și la posibilele crize economice, subliniind importanța lichidității în aceste momente dificile. Creșterea rezervelor valutare este văzută ca un aspect pozitiv, contribuind la stabilitatea cursului de schimb. De asemenea, Negrescu a menționat că limitarea rezervei de aur poate reflecta temerile BNR cu privire la fluctuațiile prețului aurului pe piețele internaționale.
Pe de altă parte, economistul Cristian Păun a subliniat că actualul dezinteres față de aur poate indica o ruptură între politica monetară și metalul Scump, care este perceput mai mult ca un activ onorabil decât ca un instrument monetar esențial. El a sugerat că ar trebui să existe o corelare între masa monetară și rezervele de aur, având în vedere că aurul a fost istoric un etalon de valoare.
Rezervele de aur ale României au evoluat de-a lungul timpului, influențate de evenimente istorice și decizii economice. De la un nivel de jos 15 tone la sfârșitul secolului al XIX-lea, rezerva a crescut constant, atingând un maxim de aproape 140 de tone în 1940. După diverse perioade de instabilitate, rezerva a ajuns la aproximativ 103,6 tone, menținându-se constantă în ultimele decenii. Această stabilitate sugerează o strategie conservatoare, dar și o adaptare la condițiile economice globale.
