Societatea civilă și opoziția solicită Guvernului Bolojan nu doar creșteri de taxe și impozite, ci și o gestionare mai eficientă a banului public prin reducerea cheltuielilor administrative. Anul 2026 ar putea marca începutul unor reforme semnificative în acest sens, conform analistului economic Adrian Negrescu, care consideră că acesta va fi „anul reformelor administrative”.
Negrescu subliniază că România are nevoie de o reorganizare administrativă, păstrând structura pe județe, liber a fi necesar un referendum pentru modificarea Constituției. El anticipează o restructurare a instituțiilor publice, inclusiv desființarea unor agenții de control și comasarea autorităților care nu mai corespund realităților economice actuale. Printre instituțiile vizate se numără inspectoratele școlare și prefecturile, care sunt percepute ca fiind suprapopulate de membri ai partidelor politice.
Analistul sugerează că autoritățile de autorizare, cum ar fi ANCOM, ANRE și ASF, ar putea fi comasate, iar multe companii de stat, considerate „fabrici de salarii”, ar trebui desființate. De asemenea, el propune renunțarea la prefecturi, argumentând că primăriile și consiliile județene, alese de cetățeni, ar trebui să preia prerogativele locale.
Politicienii aflați la putere, având o majoritate de 70%, nu ar trebui să întâmpine obstacole în implementarea acestor reforme așteptate de societate. Comisia Europeană monitorizează îndeaproape guvernul român, iar după perioada de austeritate actuală, se preconizează că vor fi închise numeroase instituții care nu mai servesc intereselor sociale și economice actuale. România se află sub un acord cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar în următorii șapte ani, ceea ce impune reforme necesare.
Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, susține că agențiile și ministerele, inclusiv Ministerul Economiei, nu sunt indispensabile. El propune o reducere a numărului de ministere la 12 și eliminarea agențiilor care nu aduc valoare adăugată. Năsui subliniază importanța unei reforme rapide și decisive, având în vedere că lăsarea acestor instituții în funcție duce la o adaptare continuă a celor care le conduc.
În concluzie, reforma administrativă este esențială pentru eficientizarea statului român și pentru a răspunde provocărilor economice și sociale actuale. Acțiunile guvernului din 2026 ar putea reprezenta un pas important în această direcție, iar societatea civilă așteaptă cu interes rezultatele acestor inițiative.
