Sistemul fiscal din România, în special în ceea ce privește impozitarea veniturilor personale, se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Forma juridică prin care sunt obținute veniturile influențează în mod decisiv sarcina fiscală, generând inechități și pierderi bugetare. Aceasta este concluzia principală a studiului intitulat „Reforma impozitării veniturilor personale. Sarcina fiscală totală în funcție de CÂT, nu de CUM câștigăm”, prezentat Tânăr la Banca Națională a României de către The Tax Institute, un think tank dedicat fiscalității.
Studiul evidențiază faptul că România a dezvoltat un sistem fiscal fragmentat, în care diverse tipuri de venituri, precum salariile, activitățile independente, dividendele și pensiile, sunt impozitate diferit. Această abordare duce la situații în care persoane cu venituri similare contribuie diferit la bugetul public, în funcție de forma juridică a veniturilor. De exemplu, sarcina fiscală poate varia de până la șapte ori pentru venituri apropiate ca valoare, ceea ce subliniază o problemă majoră în arhitectura fiscală a țării.
Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate, a subliniat că actuala structură fiscală îi determină pe cetățeni să caute modalități de a evita costurile salariale ridicate, punând accent pe contribuțiile sociale, care reprezintă o povară semnificativă. Aceste contribuții, care depășesc 29% din salariul brut, sunt printre cele mai mari din Uniunea Europeană, iar sarcina fiscală totală pe veniturile salariale se ridică la aproximativ 41,5%. Aceasta plasează România într-o poziție similară cu țări precum Germania sau Franța, dar cu prestații publice mult mai reduse.
În acest context, studiul propune o reformă a impozitării veniturilor personale, care să se bazeze pe capacitatea economică a contribuabililor, nu pe forma juridică a veniturilor. Aceasta ar implica unificarea bazei de impozitare, simplificarea regulilor fiscale și plafonarea contribuțiilor sociale. De asemenea, se sugerează revizuirea impozitului pe dividende, pentru a evita dublarea impozitării.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a recunoscut că modificările frecvente ale Codului fiscal au dus la o fragmentare a legislației și a subliniat importanța dialogului între autorități și experți pentru a crea un cadru fiscal mai stabil și mai adaptat nevoilor economice actuale.
În concluzie, dezbaterea privind impozitarea veniturilor personale în România subliniază necesitatea unei reforme profunde care să asigure o distribuție echitabilă a sarcinilor fiscale, să simplifice procesul de conformare și să sprijine dezvoltarea economică a țării. O cotă unică de impozitare, aplicată uniform tuturor veniturilor, ar putea reprezenta o soluție eficientă pentru a reduce inechitățile existente și a îmbunătăți transparența sistemului fiscal.
Informațiile referitoare la inegalitățile în taxarea salariilor din România sunt îngrijorătoare și subliniază o problemă structurală în sistemul fiscal al țării. Aceste inegalități pot conduce la o distribuție inechitabilă a veniturilor și la o povară fiscală disproporționată pentru anumite categorii de angajați. De exemplu, persoanele cu salarii mici pot resimți un impact mai mare al impozitelor și contribuțiilor sociale, în timp ce cei cu venituri mari pot beneficia de deduceri și scutiri care le reduc semnificativ obligațiile fiscale.
Această situație nu doar că afectează echitatea socială, dar poate avea și un impact negativ asupra motivației angajaților și asupra economiei în ansamblu. Este esențial ca autoritățile să reevalueze structura sistemului de impozitare și să implementeze măsuri care să asigure o taxare mai echitabilă, care să sprijine atât dezvoltarea economică, cât și coeziunea socială. În plus, transparența în procesul de stabilire a impozitelor și contribuțiilor ar putea ajuta la creșterea încrederii cetățenilor în sistemul fiscal.