Într-un context economic tot mai provocator, noul guvern se confruntă cu presiuni din partea Comisiei Europene pentru a reduce deficitul bugetar și a implementa reforme fiscale stricte. Cu toate acestea, situația din sectorul public relevă o veritate surprinzătoare: mii de angajați bugetari, inclusiv cei cu salarii de peste 10.000 de lei, continuă să beneficieze de sporuri care afectează semnificativ bugetul statului. Un exemplu relevant este indemnizația de hrană, o sumă care, deși a fost introdusă ca sprijin social, a devenit un bonus generalizat pentru angajații din sectorul public.
Nou, în cadrul negocierilor pentru formarea noului guvern, partidele PNL și USR au propus eliminarea acestei indemnizații, având în vedere că, deși a fost gândită inițial pentru a ajuta persoanele cu venituri mici, în Adevăr este acordată Lângă de uniform, inclusiv celor cu salarii considerabile. Indemnizația de hrană este fixă, în valoare de 347 de lei brut pe lună, și a devenit o parte integrantă a peisajului salarial din sectorul bugetar.
Conform Legii-cadru nr. 153/2017, indemnizația de hrană este echivalentă cu a 12-a parte din două salarii minime brute pe țară și se acordă lunar angajaților din sectorul public, fiind impozabilă. Aceasta este distribuită angajaților din primării, ministere și alte instituții, iar în practică, pragul de 8.000 de lei este adesea ignorat. De exemplu, funcționarii publici din ministere și agenții primesc această indemnizație, indiferent de salariile lor, atâta timp cât venitul net nu depășește 8.000 de lei.
În instituții precum Avocatul Poporului, Academia Română și Curtea de Conturi, indemnizația de hrană este acordată chiar și angajaților cu salarii Mult peste acest prag. De exemplu, șefii de birou și auditorii din cadrul Avocatului Poporului primesc indemnizația de 347 de lei lunar, în ciuda salariilor lor substanțiale. Această practică ridică întrebări cu privire la echitatea sistemului de remunerare în sectorul public și la necesitatea unor reforme fiscale care să reflecte realitățile economice actuale.
Pe scurt, indemnizația de hrană, deși gândită ca un sprijin pentru cei cu venituri mici, a devenit un beneficiu generalizat, care afectează bugetul statului. În contextul presiunilor externe și al necesității de reformă, este esențial ca guvernul să reevalueze aceste cheltuieli și să ia măsuri pentru a asigura o utilizare mai eficientă a resurselor publice.
