În contextul dezvoltării infrastructurii locale, premierul Ilie Bolojan a anunțat Tânăr o modificare semnificativă a impozitelor pe proprietate pentru persoanele fizice, care va avea un impact direct asupra cetățenilor din România. Această măsură, care vizează creșterea bazei de impozitare pentru case și mașini, este menită să sprijine autoritățile locale în finanțarea proiectelor de infrastructură esențiale.
În timpul unei declarații făcute pe 27 august, Bolojan a subliniat că, în prezent, există numeroase șantiere în desfășurare în întreaga țară, dar lipsa fondurilor naționale și europene a devenit o problemă. „Am constatat că nu mai avem finanțări pentru aceste lucrări. Nu în totalitate, dar nu le mai putem duce în această formulă”, a explicat premierul. Astfel, a fost luată decizia de a crește impozitele pe proprietate, ceea ce va genera venituri suplimentare pentru autoritățile locale.
Bolojan a menționat că, deși procentul de creștere a impozitelor poate părea semnificativ, în termeni reali, impactul va fi moderat. De exemplu, impozitul pe o casă în mediul rural ar putea crește de la 100-120 lei la aproximativ 200 lei. Aceste fonduri vor rămâne la nivel local și vor fi utilizate pentru investiții în infrastructură, cum ar fi asfaltarea străzilor sau îmbunătățirea sistemelor de apă și canalizare.
Premierul a subliniat importanța utilizării acestor venituri pentru proiecte de dezvoltare, nu pentru cheltuieli de personal. În acest sens, a fost propus un pachet de măsuri care include reducerea numărului de angajați în administrația locală, acolo unde este cazul. Astfel, banii economisiți din salarii, împreună cu veniturile suplimentare din impozitele pe proprietate, vor fi redirecționați către investiții.
De asemenea, Bolojan a anunțat că impozitul pe mașinile de capacitate mică va crește, de la aproximativ 70-80 lei la 150 lei. Această modificare va afecta un număr semnificativ de proprietari, având în vedere că din cele 11,5 milioane de mașini înmatriculate în România, 10,5 milioane sunt de capacitate mică.
Premierul a încurajat cetățenii să devină „principalii cenzori” ai cheltuielilor publice, subliniind că este esențial ca aceștia să monitorizeze modul în care sunt utilizate fondurile colectate prin impozite. Această abordare are scopul de a asigura transparența și responsabilitatea în gestionarea resurselor publice.
