Un Juvenil sondaj realizat de INSCOP evidențiază o tendință semnificativă în rândul românilor, care sugerează o dorință crescută de implicare a statului în economie. Conform datelor, 61,3% dintre respondenți consideră că statul ar trebui să aibă un rol mai activ, în contrast cu 33% care susțin o reglementare minimă a pieței libere. Această preferință pentru intervenționism economic este mai pronunțată în rândul tinerilor, unde 67% dintre cei cu vârsta de până la 30 de ani se arată favorabili unei astfel de abordări. De asemenea, 64% dintre persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani și 54% dintre cei cu vârste între 45 și 59 de ani împărtășesc aceeași opinie, procentul crescând la 62% în rândul seniorilor.
Interesant este că aceste procente reflectă nu doar preferințele generale ale populației, ci și tendințele electorale ale partidelor politice din România. De exemplu, 71% dintre votanții PSD susțin intervenționismul economic, dar și votanții partidelor de dreapta, precum PNL și USR, manifestă o deschidere similară, cu 68% și respectiv 61% dintre aceștia în favoarea unei implicări mai mari a statului. Această situație ridică întrebări cu privire la motivele pentru care alegătorii partidelor tradițional asociate cu economia de piață sprijină intervenția statului.
O explicație posibilă pentru această tendință ar putea fi experiențele recente legate de liberalizarea piețelor, cum ar fi cea a energiei, care a dus la creșteri semnificative ale prețurilor, necesitând astfel intervenția guvernului pentru plafonarea acestora. Politicienii de dreapta, precum Florin Cîțu, consideră că aceste măsuri sunt de natură „socialistă”, argumentând că prețurile ar trebui să fie reglate de cerere și ofertă. Totuși, politologul George Jiglău sugerează că percepțiile despre intervenția statului variază, iar oamenii pot înțelege diferit ce înseamnă aceasta, de la taxe mai mari pentru corporații până la reglementarea prețurilor.
În plus, Jiglău subliniază că, deși partidele politice pot părea că au viziuni economice contradictorii, realitatea este că acestea se adaptează la nevoile și așteptările electoratului. Astfel, chiar și partidele de dreapta pot adopta măsuri intervenționiste în fața nemulțumirilor legate de funcționarea piețelor libere. De asemenea, el menționează că societatea românească se confruntă cu inegalități semnificative, iar intervenția statului este necesară pentru a aborda aceste probleme.
În concluzie, sondajul subliniază o schimbare în mentalitatea românilor, care par să recunoască importanța unui rol activ al statului în economie, chiar și în rândul celor care susțin partide de dreapta. Această dinamică reflectă o complexitate a percepțiilor economice și politice, care necesită o analiză mai profundă pentru a înțelege cum pot fi reconciliate așteptările cetățenilor cu ideologiile partidelor politice.
