Pe 23 august, premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța istorică a acestei date, considerând-o o zi tristă din cauza pactului Ribbentrop-Molotov din 1939. Acest acord a permis două regimuri dictatoriale să își impună voința asupra altor națiuni europene, inclusiv asupra Republicii Moldova, care a fost astfel plasată în sfera de influență a Moscovei. Bolojan a exprimat convingerea că Moldova are acum oportunitatea de a se elibera de aceste influențe negative și de a se alătura popoarelor libere din Europa.
În cadrul unei conferințe de presă susținute la Chișinău, alături de omologul său, Dorin Recean, premierul român a evidențiat legăturile strânse dintre România și Republica Moldova. El a menționat că România a investit în infrastructura moldovenească, a oferit resurse energetice și a sprijinit cetățenii moldoveni în momente dificile. „Între cele două state există o legătură unică, bazată pe istorie și cultură comună. În ultimele decenii, am transformat barierele în punți de legătură, iar astăzi vedem firme moldovenești activând în România și viceversa”, a declarat Bolojan.
Premierul a subliniat că România va continua să sprijine Republica Moldova pe drumul său european, respectând în același timp suveranitatea și independența acestei țări. „Parcursul european reprezintă cheia către o viață mai bună și o consolidare a libertăților în Moldova. Pe 27 august, când Moldova va sărbători 34 de ani de independență, vreau să transmit cele mai bune gânduri ale României”, a adăugat el.
Bolojan a reiterat că Moldova are o oportunitate reală de a se desprinde de moștenirea pactului Ribbentrop-Molotov și de a se integra în Uniunea Europeană, ceea ce ar aduce stabilitate și prosperitate. „România va fi un partener de încredere pe acest drum, sprijinind Moldova în fiecare pas pe care îl face spre o viitor mai bun”, a concluzionat premierul român. Această abordare subliniază angajamentul României de a susține Moldova în aspirațiile sale europene, promovând valori democratice și dezvoltare sustenabilă.
Ilie Bolojan subliniază importanța zilei de 23 august în contextul istoriei, considerând-o o „zi nefastă”. Această dată este adesea asociată cu evenimente semnificative care au marcat România și Europa în secolul XX, cum ar fi semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov și ulterior, în 1944, întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste. Comentariul său poate fi interpretat ca o invitație la reflecție asupra consecințelor acestor evenimente, atât din perspectiva suferințelor cauzate de război, cât și din perspectiva schimbărilor politice și sociale care au urmat. Este esențial să ne amintim de lecțiile istoriei pentru a evita repetarea greșelilor din trecut și pentru a construi un viitor mai bun. Această zi ar trebui să ne inspire să promovăm pacea și înțelegerea între popoare.