Ministerul Finanțelor din România a anunțat o reformă fiscală semnificativă, care va afecta marile companii cu venituri anuale de peste 50 de milioane de euro. Această reformă prevede eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, înlocuindu-l cu o taxă pe anumite cheltuieli efectuate către firme afiliate. Scopul principal al acestei măsuri este de a combate practicile prin care multinaționalele își transferă profiturile în afara țării, o problemă recunoscută de autorități.
Noua taxă va viza cheltuieli precum cele pentru management, administrare, proprietate intelectuală, dobânzi intra-grup și servicii de consultanță. Din totalul acestor cheltuieli, doar 3% vor fi deductibile, iar restul vor fi impozitate cu o cotă de 16%. Această abordare se inspiră din modelul american BEAT (Base Erosion and Anti-Abuse Tax) și se preconizează că va fi implementată începând cu anul 2026, folosind datele financiare din 2024.
Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor a recunoscut că impozitul minim pe cifra de afaceri nu a avut efectele scontate, colectând doar 1,2 miliarde de lei dintr-un potențial estimat de 5-7 miliarde. Această situație a stârnit critici din partea economiștilor, care consideră că noua măsură ar putea să nu rezolve problema, având în vedere că baza de impozitare va fi, în realitate, mai mică.
Economistul Marius Stroescu a criticat vehement propunerea, subliniind că modelul american pe care se bazează noua taxă nu a generat rezultatele dorite în alte contexte. El a sugerat că Ministerul Finanțelor ar trebui să analizeze mai atent motivele pentru care impozitul pe cifra de afaceri nu a funcționat, în loc să implementeze o nouă măsură liber o reformă profundă a sistemului de colectare a impozitelor.
Stroescu a subliniat că ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală) nu este pregătită să colecteze mai multe taxe gol o revizuire a structurii sale și a propus revitalizarea agenției înainte de a face modificări fiscale. El a sugerat că este esențial ca Ministerul să angajeze economiști și analiști cu experiențe diverse, pentru a asigura o bază solidă pentru deciziile fiscale viitoare.
În concluzie, măsurile fiscale propuse de Ministerul Finanțelor ridică întrebări cu privire la eficiența lor și la capacitatea autorităților de a gestiona adevărat sistemul de impozitare. Este limpede că o abordare mai viguros fundamentată și o reformă a ANAF sunt necesare pentru a asigura o colectare eficientă a impozitelor și pentru a preveni evaziunea fiscală.
Este un pas important ca guvernul să își propună să „îmbunătățească” taxarea multinaționalelor, având în vedere impactul semnificativ pe care aceste companii îl au asupra economiei locale. O taxare echitabilă poate contribui la creșterea veniturilor la bugetul de stat, oferind astfel mai multe resurse pentru investiții în educație, sănătate și infrastructură. De asemenea, este esențial ca această reformă să fie realizată într-un mod transparent și echitabil, astfel încât să nu afecteze negativ mediul de afaceri sau să descurajeze investițiile străine. Este important ca guvernul să colaboreze cu experți și reprezentanți ai sectorului privat pentru a găsi soluții viabile care să asigure o competiție corectă și să sprijine dezvoltarea economică durabilă.