Guvernul român a decis să își asume răspunderea în fața Parlamentului pentru un pachet de cinci legi menite să reducă deficitul bugetar, în cadrul unei ședințe desfășurate pe 1 septembrie 2025. Această acțiune a generat reacții din partea opoziției, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, anunțând că formațiunea sa va depune patru moțiuni de cenzură, cu excepția celei referitoare la pensiile magistraților. Peiu a acuzat Guvernul de „terorism legislativ”, subliniind că Parlamentul este în sesiune și are capacitatea de a legifera.
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, programată pentru aceeași zi, a fost un moment crucial, având în vedere că termenul pentru depunerea amendamentelor era stabilit pentru dimineața acelei zile. Coaliția de guvernare a avut programată o dezbatere pe marginea amendamentelor la pachetul de legi, urmată de o ședință de Guvern pentru adoptarea acestora.
Pachetul legislativ include măsuri ce vizează pensiile magistraților, sistemul de sănătate, companiile de stat, autoritățile de reglementare și fiscalitatea. Premierul Ilie Bolojan a explicat că proiectul de lege referitor la pensiile magistraților vizează creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 10 ani, și limitarea pensiilor la 70% din ultimul salariu, pentru a asigura echitate în sistem.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a subliniat importanța reformelor din domeniul sănătății, care includ reorientarea pacienților către medicina primară și modificări în modul de evaluare a performanței managerilor din spitale. De asemenea, s-au propus schimbări în modul de decontare a serviciilor medicale, cu scopul de a eficientiza resursele.
Reforma companiilor de stat a fost abordată de secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, care a anunțat modificări în Legea 109, vizând indicatorii de performanță și remunerațiile din consiliile de administrație. În plus, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a evidențiat importanța reformei fiscale, menționând eliminarea impozitului pe cifra de afaceri pentru companiile mari și reglementări mai stricte pentru cheltuielile multinaționalelor.
În concluzie, pachetul de măsuri propus de Guvern are ca scop nu doar reducerea deficitului bugetar, ci și reformarea unor sectoare esențiale ale economiei și administrației publice. Această inițiativă a stârnit controverse și va fi supusă unei analize atente în Parlament, unde opoziția își va exprima nemulțumirile prin moțiuni de cenzură.
