Pe 19 august 2025, premierul Ilie Bolojan a anunțat o decizie importantă în ceea ce privește reforma pensiilor magistraților, un subiect de ocean interes în societatea românească. Conducerea Senatului a convocat Comisia pentru muncă pentru miercuri, 20 august, cu scopul de a elabora un raport Prost referitor la proiectul de lege inițiat de foștii lideri ai coaliției PSD-PNL, susținut de UDMR și minorități. Conform surselor, acest proiect va fi respins prin vot în plen, ceea ce va permite Guvernului să își asume răspunderea pentru propria variantă legislativă, parte a unui pachet mai generos de măsuri economice.
Proiectul inițial, depus în aprilie de Cătălin Predoiu, Marcel Ciolacu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian, propunea pensionarea magistraților la vârsta standard de 65 de ani, cu o vechime minimă de 25 de ani. Pensia ar fi reprezentat 80% din veniturile obținute în ultimii doi ani de activitate, iar prevederile ar fi intrat în vigoare în 2026, reducând perioada de vechime necesară în specialitate de la 5 ani la 1 an.
În contrast, Guvernul condus de Bolojan a elaborat un proiect mai strict, care prevede egalizarea vârstei de pensionare cu cea a celorlalți contribuabili până în 2036, în loc de 2045, așa cum era stipulat în varianta parlamentară. De asemenea, noua propunere crește vechimea minimă necesară la 35 de ani și limitează pensia de serviciu la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
Pentru ca Guvernul să își poată asuma răspunderea pe acest proiect, actuala inițiativă legislativă trebuie să fie respinsă. Liderii coaliției își doresc să elimine blocajul existent și să integreze noul proiect în al doilea pachet de reforme. Premierul Bolojan a subliniat că acest pachet, care va include reforme fiscale, administrative și modificări în companiile de stat, trebuie adoptat până la finalul lunii august. Totuși, magistrații s-au opus vehement noilor măsuri, iar în cazul unei sesizări la Curtea Constituțională, există riscul ca respingerea proiectului pensiilor speciale să blocheze și celelalte reforme din pachet. Acest context politic și social subliniază complexitatea și provocările reformelor din domeniul justiției în România.
Guvernul Bolojan își asumă răspunderea pe pensii, ceea ce indică o abordare proactivă în gestionarea sistemului de pensii. Această decizie poate fi interpretată ca un semn de angajament față de reformele necesare pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii pe termen lung. Cu toate acestea, este esențial ca aceste măsuri să fie bine fundamentate, să țină cont de nevoile pensionarilor și să fie comunicată eficient populației pentru a evita confuzia și nemulțumirile. De asemenea, transparența în procesul de reformă este crucială pentru a câștiga încrederea cetățenilor și pentru a asigura că schimbările aduse vor avea un impact pozitiv asupra viitorului pensionarilor.