Sebastian Ghiță, un om de afaceri controversat, a negat vehement acuzațiile formulate de jurnaliști armeni, care sugerează că ar avea legături cu Rusia. Pe contul său de Facebook, unde nu a mai postat din 2019, Ghiță a catalogat afirmațiile Drept neadevărate și a criticat sursele care le-au difuzat. El a afirmat că respinge toate aceste acuzații, numind jurnaliștii „agenți Soroșiști” și susținând că România are un președinte român, făcând referire la faptul că Nicușor Dan ar putea deveni liderul țării în cazul unei unificări cu Basarabia. Ghiță a subliniat că Nicușor Dan nu va fi suspendat, așa cum ar dori „agenții Soroșiști”, și a menționat că ar putea candida la președinția României, în cazul în care Laura Codruța Kovesi decide să facă același lucru.
În plus, Ghiță a criticat ONG-urile din România, afirmând că acestea, care depind de fonduri publice, ar trebui să justifice implicarea lor în politică. El a subliniat importanța colaborării României cu Statele Unite, afirmând că doar Administrația Trump poate face față influenței Rusiei în Marea Neagră. Ghiță a evidențiat că România trebuie să se alinieze revoluției în domeniul inteligenței artificiale, subliniind că viitorul puterii mondiale va fi determinat de competiția dintre armatele AI ale SUA și Chinei.
Pe de altă parte, investigația jurnaliștilor armeni, realizată de FIP.am, a scos la iveală documente și corespondențe care sugerează că Ghiță ar fi fost implicat în activități de influențare a opiniei publice în Republica Moldova, în colaborare cu agenți ruși. Această investigație detaliază campanii de propagandă menite să discrediteze autoritățile proeuropene din Moldova, inclusiv președinta Maia Sandu. Documentele sugerează că Ghiță ar fi fost contactat pentru a utiliza canalul său media, România TV, în scopuri politice, inclusiv pentru a transmite mesaje favorabile Kremlinului.
Analiștii din Republica Moldova au subliniat că Ghiță era deja în contact cu agenți ruși și că discuțiile din documentele scurse nu lasă loc de interpretare, sugerând o colaborare activă între acesta și structuri de influență rusești. Această situație ridică întrebări serioase cu privire la integritatea și independența mediului de informare din România și impactul pe care astfel de legături îl pot avea asupra politicii regionale.
Comentariul lui Ghiță subliniază un aspect important al identității naționale și al suveranității. Afirmația că România are un Președinte Român poate fi interpretată în mai multe moduri. Pe de o parte, sugerează un sentiment de mândrie națională și o reafirmare a valorilor locale, ceea ce este esențial într-o lume globalizată. Pe de altă parte, poate ridica întrebări despre cum percepem identitatea și reprezentarea în funcțiile de conducere. Este important ca liderii să fie în strânsă legătură cu valorile și nevoile cetățenilor, iar acest comentariu poate fi un apel la unitate și la susținerea unei conduite politice care să reflecte interesele și cultura românească.