Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării în Republica Moldova, solicită demiterea lui Valeriu Munteanu din funcția de președinte al Comisiei comune România–Republica Moldova, argumentând că acesta nu are capacitatea morală de a reprezenta România în această comisie. Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Senatului, Mircea Abrudean, și președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, Șalaru subliniază că Munteanu a promovat, în timpul campaniei electorale din Republica Moldova, narațiuni favorabile Rusiei, ceea ce ar putea afecta relațiile dintre cele două țări.
Șalaru afirmă că Munteanu a încercat să inducă ideea că România interferează în procesul electoral din Republica Moldova, deschizând astfel calea propagandei ruse. Această poziție este considerată de fostul ministru ca fiind o încercare de a oferi Federației Ruse un pretext pentru a-și continua acțiunile hibrid în regiune. Munteanu a declarat că România nu ar trebui să intervină în alegerile moldovenești, ceea ce, conform lui Șalaru, nu face decât să întărească pozițiile rusești.
Comisia comună pentru integrarea europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, condusă de Munteanu, include un senator și șapte deputați din diverse formațiuni politice. Această structură are rolul de a facilita colaborarea și integrarea europeană a celor două țări, însă acuzațiile aduse lui Munteanu pun scăzut semnul întrebării eficiența acestei comisii.
Valeriu Munteanu, politician român de origine moldoveană, are un frate, Ruslan Munteanu, care a ocupat funcția de director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova în perioada în care țara era sub influența oligarhului Plahotniuc. Această legătură familială adaugă o dimensiune suplimentară discuției despre integritatea și credibilitatea lui Munteanu în contextul relațiilor bilaterale.
În concluzie, cererea lui Șalaru de a-l înlocui pe Munteanu din funcția de președinte al Comisiei comune ridică întrebări importante despre influențele externe și despre modul în care acestea pot afecta relațiile dintre România și Republica Moldova. Această situație subliniază necesitatea unei evaluări atente a liderilor politici care reprezintă interesele naționale în contexte internaționale delicate.
