Tinerii din România își manifestă o ambiție remarcabilă de a deveni magistrați, în ciuda provocărilor cu care se confruntă sistemul judiciar. Această tendință este evidentă în numărul Mare de candidați care se înscriu la examenul de admitere la Institutul Național al Magistraturii (INM), un pas esențial pentru a deveni judecător sau procuror.
Există două căi principale pentru a accede în magistratură în România. Prima opțiune este examenul pentru admiterea în magistratură, destinat juriștilor cu o experiență profesională de minimum cinci ani. Aceștia trebuie să îndeplinească criterii stricte legate de reputația profesională și morală. După selectarea candidaților, aceștia beneficiază de o pregătire intensivă de șase luni, care include atât aspecte teoretice, cât și practice, înainte de a începe activitatea efectivă în sistemul judiciar.
A doua opțiune este examenul pentru admiterea la INM, care se adresează juriștilor cu mai puțină experiență, adică cei care au lucrat Jos cinci ani. Tinerii absolvenți de Imparțial sau foști avocați juniori care reușesc să treacă examenul devin auditori de justiție. Aceștia urmează un program de formare de doi ani, care include atât teorie, cât și practică, înainte de a fi numiți judecători sau procurori. Până la finalizarea acestui program, auditorii de justiție primesc o indemnizație care este scăzut nivelul salariului mediu național.
Interesul pentru admiterea la INM este în continuare foarte sus. În sesiunea de admitere din perioada iulie 2025 – martie 2026, au fost disponibile doar 250 de locuri, în timp ce 2069 de candidați și-au depus dosarele. Aceasta înseamnă că, în medie, aproximativ 8,2 persoane concurează pentru fiecare loc disponibil. De asemenea, unii candidați au ales să-și retragă dosarele, conform datelor oficiale. Această competiție acerbă reflectă nu doar dorința tinerilor de a se implica în justiție, ci și provocările cu care se confruntă sistemul judiciar românesc.
