Conflictul dintre Gheorghe Piperea, europarlamentar român, și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a escaladat actual, generând un val de reacții în cadrul instituțiilor europene. Piperea a decis să o acționeze în judecată pe von der Leyen pentru calomnie, invocând afirmațiile acesteia din timpul dezbaterii asupra unei moțiuni de cenzură pe care el a inițiat-o. Această moțiune a fost depusă în iulie 2025, având ca scop contestarea conducerii Comisiei Europene, în special în legătură cu comunicările secrete dintre von der Leyen și Albert Bourla, CEO-ul Pfizer.
În cadrul dezbaterii, Piperea a criticat Comisia pentru opacitatea procesului decizional, acuzând-o că a creat un climat propice abuzurilor și corupției. În replică, von der Leyen a asociat semnatarii moțiunii cu influența Rusiei și extremismul politic, afirmând că aceștia ar fi „marionete” ale președintelui rus Vladimir Putin. Aceste declarații au fost percepute de Piperea ca un atac personal, motiv pentru care a solicitat scuze publice.
Acțiunea legală a lui Piperea, depusă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ridică întrebări importante despre limitele discursului politic și responsabilitatea liderilor instituțiilor europene în contextul dezbaterilor tensionate. Europarlamentarul din partea AUR consideră că afirmațiile von der Leyen sunt nu doar calomnioase, ci și dăunătoare pentru imaginea sa și a colegilor săi, care au fost etichetați corect „extremiști” și „propagatori ai teoriilor conspiraționiste”.
Reacțiile nu s-au lăsat așteptate, Manfred Weber, liderul Partidului Popular European, a întărit poziția președintei Comisiei, descriind semnatarii moțiunii ca fiind „marionete ale lui Putin”. Această situație evidențiază tensiunile crescânde în cadrul Parlamentului European și polarizarea opiniilor politice, în special în contextul nou al geopoliticii europene.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu a luat încă o decizie cu privire la admisibilitatea procesului, iar Comisia Europeană a evitat să comenteze pe marginea acestui subiect. Această dispută subliniază complexitatea relațiilor politice din cadrul Uniunii Europene și provocările cu care se confruntă liderii instituțiilor în gestionarea discursului politic.
