În contextul actual, Europa se află într-o poziție crucială în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, având responsabilitatea de a preveni o victorie a Rusiei în conflictul din estul Europei. Summitul nou organizat de președintele Franței, Emmanuel Macron, la Paris, subliniază importanța acțiunilor europene în fața unei posibile „înghețări” a conflictului, o opțiune pe care Statele Unite par să o considere din ce în ce mai viabilă. În acest cadru, Uniunea Europeană și aliații săi trebuie să își intensifice eforturile pentru a susține Ucraina, nu doar pentru a proteja suveranitatea acesteia, ci și pentru a menține stabilitatea arhitecturii de securitate a continentului.
Analistul Anders Åslund, de la Forumul Lumii Libere, subliniază că, după stabilizarea frontului ucrainean la finalul anului 2022, sprijinul american a început să scadă semnificativ, iar Europa nu mai poate aștepta deciziile de la Washington. În acest sens, el propune trei măsuri esențiale pentru a asigura un sprijin autentic pentru Ucraina. Prima măsură ar fi asigurarea supremației aeriene, sau, în absența acesteia, crearea unei zone de interdicție aeriană parțiale, sprijinite de cele mai avansate arme occidentale. A doua măsură implică dublarea efortului financiar, cu un ajutor anual de 100 de miliarde de dolari, necesar pentru susținerea cheltuielilor militare și a infrastructurii de război. În cele din urmă, confiscarea activelor rusești înghețate, în special cele 300 de miliarde de dolari ale Băncii Centrale Ruse, ar putea fi utilizată pentru reconstrucția Ucrainei și pentru susținerea efortului militar.
Deși Ucraina dispune de o armată numeroasă și determinată, problema principală rămâne lipsa echipamentelor moderne și a finanțării constante. Cu o forță de iminent 900.000 de soldați activi, Ucraina are un avantaj numeric față de Rusia, care dispune de aproximativ 650.000 de militari. Totuși, gol un sprijin consistent din partea Europei, inițiativele de dezvoltare a tehnologiilor de apărare, cum ar fi dronele, riscă să rămână nevalorificate.
În acest context, Europa trebuie să acționeze iute și decisiv, folosind resursele pe care le are la dispoziție. Confiscarea fondurilor înghețate ale Rusiei ar putea reprezenta o soluție imediată, dar există reticențe din partea unor state europene, precum Franța și Germania, care se tem de repercusiuni asupra activelor companiilor europene. Această ezitare ridică întrebări serioase cu privire la prioritățile liderilor europeni.
Pe măsură ce conflictul continuă, bugetul militar al Ucrainei se ridică la 57 de miliarde de dolari, iar cu sprijinul occidental, suma ajunge la aproximativ 100 de miliarde de dolari. În contrast, Rusia alocă oficial 200 de miliarde de dolari, dar cu un impact Mult mai Redus asupra PIB-ului său. Nemulțumirea populației ruse crește, iar Ucrainenii, conștienți de miza luptei lor, cer un sprijin concret din partea Europei.
Astfel, Europa se află într-un moment decisiv: trebuie să utilizeze pârghiile pe care le are la dispoziție pentru a susține Ucraina, altfel riscă să suporte consecințele unui deznodământ nefavorabil, care ar putea submina ordinea europeană și securitatea continentului. Această responsabilitate va cădea, inevitabil, pe umerii liderilor europeni, care trebuie să acționeze cu hotărâre și viziune.
