România se află într-un moment crucial, având oportunitatea de a-și consolida poziția pe piața energetică europeană, în special în contextul reducerii dependenței Uniunii Europene de importurile de kerosen. Asociația Energia Inteligentă subliniază că, în urma crizei generate de Războiul din Golf, România riscă să piardă o șansă strategică importantă din cauza lipsei de viziune și acțiune în direcția intereselor sale economice.
Actual, Ministerul Energiei a propus o strategie care se concentrează pe creșterea producției de motorină pentru piața internă, bazându-se pe rafinarea țițeiului din import. Deși această abordare poate părea justificată în contextul unei crize imediate, experții AEI consideră că ar fi mai benefic să se orienteze și către producția de kerosen, un combustibil esențial pentru aviație, destinat pieței Uniunii Europene. Această schimbare ar putea contribui la reducerea dependenței de importurile externe, care în prezent acoperă între 30% și 50% din necesarul de kerosen al Europei.
România are potențialul de a deveni un jucător important pe această piață, având în vedere că rafinăriile locale, cum ar fi Petromidia, utilizează în principal țiței din surse alternative, precum Kazakhstan, Azerbaidjan și Libia. Aceasta îi conferă un avantaj competitiv, deoarece nu depinde de fluxurile de țiței care trec prin strâmtoarea Ormuz. În plus, România poate produce exact tipul de produse distilate de care Europa are nevoie, în special kerosenul, care este esențial pentru stabilizarea pieței energetice din Balcani și Europa de Sud-Est.
Poziția geografică a României reprezintă, de asemenea, un avantaj semnificativ. Accesul la Marea Neagră și existența unor terminale maritime funcționale facilitează logistică necesară pentru a deveni un hub energetic în regiune. Cu toate acestea, în ciuda acestor avantaje, România nu pare să fie pregătită să își asume un rol activ în discuțiile strategice la nivel european.
Analiștii AEI estimează că România ar putea pierde între 300 și 900 de milioane de dolari anual dacă nu își valorifică acest potențial. În plus, țara ar putea rata ocazia de a deveni un actor relevant pe piața energetică europeană. Adevărul este că România nu este mică în raport cu dimensiunile europene, ci mai degrabă își limitează perspectivele printr-o gândire restrânsă. Într-o Europă care se confruntă cu o criză a lanțului valoric, țările cu resurse și capacități medii, precum România, pot deveni indispensabile.