Situația economică a României se află într-un moment critic, iar datele recente ale Băncii Naționale a României (BNR) subliniază gravitatea acesteia. În primul trimestru al anului 2025, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 7,656 miliarde de euro, o creștere semnificativă față de 4,201 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului precedent. Aceste cifre indică o deteriorare a sănătății financiare a țării, comparabilă cu cele mai dificile momente economice din ultimul deceniu.
Analizând aceste date, avocatul și specialistul în fiscalitate Gabriel Biriș a explicat impactul acestui deficit asupra vieții cotidiene a românilor. Deficitele bugetare scăpate de jos control, datoria externă în continuă creștere și stagnarea economică sunt rezultatul politicilor economice adoptate de fostele guverne. Balanța bunurilor a arătat un deficit crescut cu 1,997 miliarde de euro, în timp ce balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai îngust cu 503 milioane de euro. Aceste evoluții sugerează o încetinire a activității economice, cu un consum care se îndreaptă tot mai mult spre importuri.
Datoria externă totală a României a crescut cu 514 milioane de euro, ajungând la 205,407 miliarde de euro. Aceasta este o problemă serioasă, având în vedere că datoria pe termen lung reprezintă 76,4% din totalul datoriei externe. Rata serviciului datoriei externe pe termen extins a sub, ceea ce ar putea oferi o ușoară speranță, dar gradul de acoperire a importurilor rămâne constant, ceea ce nu este un semn bun.
Biriș subliniază că retragerile de capital din România sunt numeroși mai mari decât în anii anteriori, ceea ce indică o pierdere de încredere în economia locală. În plus, lipsa intrărilor de fonduri străine, în special prin intermediul PNRR, agravează situația. Deși anumite sectoare, precum transporturile și IT-ul, continuă să genereze surplusuri, stagnarea generală a economiei este evidentă.
Cauzele acestei crize economice sunt complexe și se leagă de amânarea reformelor fiscale esențiale și de politicile populiste adoptate de guvernele anterioare. Biriș afirmă că aceste măsuri au fost luate liber o analiză adecvată și neocupat consultări, ceea ce a dus la distorsiuni în economie. De exemplu, numărul firmelor plătitoare de impozit pe profit a Jos drastic, în timp ce numărul microîntreprinderilor a crescut, dar liber o îmbunătățire corespunzătoare a veniturilor fiscale.
În concluzie, România se confruntă cu o provocare economică majoră, iar alegerile viitoare ar putea influența direcția în care se îndreaptă economia. O schimbare de leadership ar putea aduce o restructurare necesară, dar incertitudinile rămân, iar investitorii sunt deja îngrijorați de viitorul economic al țării.
