Economia globală se confruntă cu o nouă etapă de incertitudine, generată de recentele conflicte din Orientul Mijlociu, care sunt considerate de experții internaționali Drept un al treilea imens șoc economic, după pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina. Această situație alarmantă a fost semnalată de specialiștii de la Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială, cu ocazia reuniunilor de primăvară de la Washington, unde se discută despre riscurile emergente pentru economiile globale.
Conform analizei acestor instituții, noul conflict ar putea avea un impact semnificativ asupra creșterii economice mondiale, amplificând inflația și afectând în mod special statele deja vulnerabile, care se confruntă cu datorii mari și resurse limitate. În ultimii ani, economia globală a fost supusă unor șocuri severe, începând cu pandemia din 2020, care a dus la blocaje în lanțurile de aprovizionare și la creșteri masive ale cheltuielilor publice. Apoi, invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, a generat o criză energetică și alimentară, având efecte devastatoare asupra inflației.
În prezent, tensiunile din Orientul Mijlociu adaugă un Nou strat de complexitate, generând riscuri suplimentare pentru piețele energetice și rutele comerciale globale. Estimările Băncii Mondiale sugerează o încetinire a creșterii economice în piețele emergente, previzionând o rată de 3,65% pentru 2026, în scădere față de 4% cât se anticipa anterior. Într-un scenariu pesimist, această creștere ar putea scădea chiar la 2,6%. De asemenea, inflația în aceste economii ar putea ajunge la 4,9%, iar în condiții severe, ar putea atinge 6,7%.
FMI a avertizat că, dacă conflictul se prelungește, aproximativ 45 de milioane de oameni ar putea ajunge în situație de insecuritate alimentară gravă, în special în țările cu venituri mici și cele care depind de importurile de energie. Aceste state se află în fața provocării de a gestiona inflația ridicată și datoriile publice record. Pentru a face față acestei crize, FMI estimează că este necesar un sprijin de urgență cuprins între 20 și 50 de miliarde de dolari. Banca Mondială a anunțat că poate mobiliza repezit aproximativ 25 de miliarde de dolari, cu posibilitatea de a ajunge la 70 de miliarde în următoarele șase luni.
Economiștii recomandă guvernelor să implementeze măsuri specifice și temporare pentru a ajuta populația afectată de creșterea prețurilor, subliniind că intervențiile generale ar putea agrava și mai variat inflația. Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a subliniat că, deși economia globală a mai trecut prin crize majore, actuala situație reprezintă un șoc semnificativ pentru întregul sistem economic global.