Echinocțiul de toamnă marchează un moment important în calendarul astronomic, având loc anul acesta pe 22 septembrie, la ora 21:19, conform Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. Acest fenomen se produce atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc, ceea ce determină o egalitate între durata zilei și a nopții în întreaga lume, cu excepția regiunilor polare. În emisfera nordică, zilele devin mai scurte, în timp ce în emisfera sudică începe primăvara.
Pe 22 septembrie, Soarele va răsări și va apune exact în punctele cardinale est și vest, iar la latitudinile României, va atinge o înălțime medie de 45° la amiază. După această dată, zilele vor continua să se scurteze, iar nopțile să se prelungească, culminând cu solstițiul de iarnă, care va avea loc pe 21 decembrie.
De asemenea, este important de menționat că România va trece la ora de iarnă în noaptea de 25 spre 26 octombrie, când ora 4.00 va deveni ora 3.00. Aceasta va face ca ziua de 26 octombrie să fie cea mai lungă din an. Trecerea la ora de iarnă se face în conformitate cu Timpul Legal Român, care este cu două ore înainte de timpul universal coordonat (UTC).
Începând cu ultima duminică a lunii martie, România adoptă ora de vară, având o diferență de trei ore față de UTC. Schimbarea orei a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932, iar la nivel european, a fost adoptată în secolul trecut pentru a economisi energie. Totuși, în 2019, Parlamentul European a decis să renunțe la această practică, dar implementarea acestei măsuri depinde de aprobarea parlamentelor naționale.
De-a lungul timpului, s-au adunat studii care sugerează că economiile de energie obținute prin schimbarea orei sunt minore, iar efectele negative asupra sănătății cetățenilor au fost tot mai frecvent raportate. Astfel, dezbaterea privind utilitatea acestei practici rămâne deschisă, iar viitorul ei este incert.
