În contextul intensificării tensiunilor geopolitice, România a adoptat măsuri ferme împotriva spionajului rusesc, în special în lumina recentelor scandaluri politice legate de influența Moscovei asupra alegerilor prezidențiale. Un exemplu semnificativ este cazul fostului colonel GRU, Kirill Shliakhov, care a fost refuzat la intrarea pe teritoriul românesc și trimis înapoi în Rusia. Această decizie a fost luată de autoritățile române ca parte a unei strategii mai ample de combatere a activităților de spionaj.
Shliakhov a sosit pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni, dar, în urma verificărilor de rutină, a fost informat că nu poate intra în țară din cauza unei interdicții emise nou. Astfel, a fost nevoit să rezerve un zbor spre Moscova, cu o escală în Istanbul, părăsind România a doua zi. De asemenea, adjunctul său, Sergei Markov, a fost de asemenea vizat de interdicții, având în vedere rolul său în coordonarea activităților de spionaj ale companiei Lukoil.
Cei doi spioni au fost implicați în activități de securitate în cadrul Lukoil, o companie petrolieră cu legături strânse cu Kremlinul. Shliakhov, care lucrează acum în Departamentul de Securitate al Lukoil, este subordonat lui Vadim Pyatiletov, un general în rezervă al FSB. Markov, fost ofițer GRU, coordonează operațiunile de spionaj ale companiei în diverse state. De asemenea, se știe că Lukoil a fost asociată cu activități de spionaj, având o structură de securitate care include foști membri ai unităților speciale rusești.
În ciuda măsurilor luate de România, experții în securitate avertizează că activitățile de spionaj rusesc nu vor înceta. Schimbările recente din conducerea Lukoil România sugerează o nouă strategie din partea Moscovei, care ar putea implica trimiterea de foști ofițeri GRU specializați în operațiuni de sabotaj și influențare a proceselor politice. Astfel, România se află într-o poziție delicată, confruntându-se cu provocări continue în fața amenințărilor externe.
