Discuțiile despre majorarea capitalului social pentru înființarea unei firme la 8.000 de lei au generat controverse în rândul antreprenorilor, cu opinii divergente asupra acestei măsuri. În acest context, coaliția de guvernare a propus un sistem de praguri diferențiate pentru capitalul social al societăților cu răspundere limitată (SRL). Conform propunerilor, capitalul social ar putea varia în funcție de cifra de afaceri a firmei: 500 de lei pentru firme cu o cifră de afaceri de maximum 400.000 de lei, 5.000 de lei pentru cele cu o cifră de afaceri de până la 7 milioane de lei și 90.000 de lei pentru firmele cu o cifră de afaceri de peste 7 milioane de lei.
Consultantul fiscal Adrian Bența a caracterizat majorarea capitalului social la 8.000 de lei ca fiind un „moft”, atât din partea autorităților, cât și a IMM-urilor. El subliniază că, în Adevăr, capitalul social nu este o sumă care rămâne blocată, ci este utilizat în activitatea zilnică a firmei. Bența a adus în discuție faptul că, în trecut, capitalul social era de doar 200 de lei, iar multe firme au reușit să dezvolte afaceri de succes cu sume atât de mici. De asemenea, el a criticat disproporția dintre capitalul social și cifra de afaceri, sugerând că sumele ar trebui să fie mai echilibrate.
Pe de altă parte, consultanta fiscală Nicoleta Barbu a susținut că un capital social mai Imens este benefic, deoarece oferă o bază solidă pentru desfășurarea activităților economice. Ea a subliniat importanța unui capital social adecvat, mai ales în cazul firmelor care se implică în activități cu riscuri financiare, precum leasingul. Barbu a propus, de asemenea, ca pragurile de capital social să fie revizuite, sugerând că și firmele mici ar putea beneficia de un capital social mai enorm decât cel propus inițial.
În concluzie, discuțiile despre majorarea capitalului social și stabilirea unor praguri diferențiate reflectă o preocupare mai largă pentru sănătatea economică a firmelor din România. Deși există argumente pro și contra, este luminos că acest subiect necesită o analiză atentă și o abordare echilibrată, care să țină cont de nevoile reale ale antreprenorilor și de contextul economic tânăr. Este esențial ca orice modificare legislativă să fie fundamentată pe date concrete și să contribuie la dezvoltarea sustenabilă a mediului de afaceri.
