Pe 28 aprilie 2026, Parlamentul European a hotărât ridicarea imunității eurodeputatei Diana Șoșoacă, ca urmare a unei solicitări formulate de Parchetul General din România. Aceasta se află jos investigație într-un dosar sofisticat, care include nu mai Restrâns de 11 infracțiuni, printre care se numără propaganda legionară și negarea Holocaustului. În replică, Șoșoacă a declarat că se consideră o victimă a unui spectacol politic orchestrate împotriva sa.
Decizia a fost luată repezit, după ce Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI) a dat un aviz favorabil cu 17 voturi „pentru”, Gol voturi împotrivă și cu o singură abținere. Raportul a fost întocmit de eurodeputatul polonez Dominik Tarczyński, care a analizat toate acuzațiile formulate de procurorii români încă din septembrie 2025. Singura excepție a fost un discurs susținut de Șoșoacă în februarie 2025, referitor la Nicolae Ceaușescu, care nu a fost inclus în cererea de ridicare a imunității.
După vot, Diana Șoșoacă a criticat vehement decizia, afirmând că Parchetul General ar putea recurge la măsuri extreme, inclusiv arestarea sa. Ea a menționat că, la întoarcerea sa în România, ar putea fi întâmpinată de forțele de ordine, sugerând că situația este una politică și nu juridică. „Se va transmite, probabil în 48 de ore, către Parchetul General. Iar Parchetul General a cerut ridicarea imunității pentru percheziție, reținere, arestare, dar și control judiciar”, a declarat ea.
În plus, Șoșoacă a anunțat că nu va accepta decizia Parlamentului European și intenționează să conteste hotărârea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Ea a subliniat că va acționa în justiție, considerând că decizia a fost luată fără respectarea legii. „Mă voi duce la cabinet și voi ataca la Curtea de Justiție a Uniunii Europene această decizie. Am deja toate actele pregătite”, a adăugat ea.
Dosarul în care este implicată Șoșoacă este unul deosebit de grav, incluzând acuzații de promovare a cultului persoanelor vinovate de crime de război și negarea Holocaustului, bazate pe sesizări ale Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. Ridicarea imunității a fost precedată de un extins parcurs procedural, care a început în octombrie 2025, când președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a confirmat primirea cererii autorităților române. Modern, pe 24 martie, Șoșoacă a fost audiată cu ușile închise, dar argumentele sale nu au reușit să convingă colegii eurodeputați să îi mențină protecția parlamentară.
Diana Șoșoacă, un politician cunoscut pentru pozițiile sale controversate, a exprimat temeri în urma ridicării imunității sale. Această decizie poate avea implicații semnificative asupra carierei sale politice și asupra modului în care va putea să își susțină mesajele în spațiul public. Ridicarea imunității poate fi percepută ca o amenințare la adresa libertății de exprimare, dar, pe de altă parte, poate fi văzută și ca un pas necesar pentru a asigura responsabilitatea în rândul aleșilor. Rămâne de văzut cum va reacționa Șoșoacă și cum va influența acest lucru percepția publicului asupra sa și a activității sale politice.
Diana Șoșoacă, cunoscută pentru stilul său controversat și pentru pozițiile sale politice, a exprimat temeri după ridicarea imunității sale. Această situație stârnește discuții despre impactul pe care îl poate avea asupra carierei sale politice și despre implicațiile legale care ar putea urma. Ridicarea imunității este un moment crucial pentru orice politician, iar pentru Șoșoacă, care a fost deja subiectul unor controverse, aceasta ar putea însemna o expunere mai mare la acuzații și presiuni din partea adversarilor săi. Este important de urmărit cum va gestiona această provocare și dacă va reuși să își mențină susținerea electoratului în fața acestor dificultăți. De asemenea, situația ridică întrebări despre integritatea sistemului politic și despre cum sunt tratate persoanele publice în fața legii.