Sâmbătă, 13 iunie 2026, Bucureștiul a fost scena „Marșului pentru normalitate”, o manifestație care a strâns câteva mii de participanți, ca reacție la evenimentele organizate de comunitatea LGBT. Acest eveniment a fost marcat de o puternică dimensiune politică, fiind vizibile numeroase simboluri și materiale ale partidului SOS România. Participanții au exprimat nemulțumiri față de actuala conducere, cerând demisia guvernului și a președintelui.
Printre cei prezenți s-a numărat și Diana Șoșoacă, președinta SOS România, care se află în centrul atenției procurorilor într-un dosar ce vizează fapte de propagandă legionară. Aceasta a participat la marș la scurt timp după ce a fost prezentă în Rusia, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, unde a avut o intervenție în fața președintelui rus Vladimir Putin. Imaginile de la acest eveniment au surprins reacțiile liderului de la Kremlin în timpul discursului său.
Un alt participant notabil la manifestație a fost Dan Diaconescu, fost realizator TV, care a avut o carieră marcată de controverse legale. Acesta a fost trimis în judecată în 2023 pentru acuzații grave legate de acte sexuale cu minori și utilizarea prostituției infantile. Deși în 2025 Curtea de Apel Constanța a anulat sentința prin care fusese condamnat la 8 ani și 4 luni de închisoare, Diaconescu a executat anterior o pedeapsă în alt dosar, primind o condamnare definitivă de 5 ani și 6 luni pentru șantaj.
„Marșul pentru normalitate” a fost organizat ca un răspuns la parada Pride, reunind participanți din diverse colțuri ale țării, care au dorit să își exprime opiniile și să se opună manifestărilor comunității LGBT. Această acțiune reflectă tensiunile sociale și politice din România, evidențiind divergențele de opinie cu privire la drepturile și recunoașterea diversității.
Diana Șoșoacă și Dan Diaconescu sunt două figuri controversate în peisajul politic românesc, iar participarea lor la un marș poate genera reacții variate din partea opiniei publice. Pe de o parte, susținătorii lor ar putea interpreta această acțiune ca un semn de solidaritate și de mobilizare în jurul unor valori sau cauze comune. Pe de altă parte, criticii ar putea vedea în aceasta o continuare a retoricii polarizatoare și a diviziunilor existente în societate. Este important ca astfel de evenimente să fie analizate în contextul mesajelor transmise și al impactului pe care îl pot avea asupra comunității. De asemenea, ar fi interesant de observat cum reacționează publicul și mass-media la prezența acestor personalități în astfel de acțiuni.