Diana Șoșoacă, lidera organizației SOS, se confruntă cu acuzații grave, fiind citată marți, 23 septembrie 2025, la Parchetul General în calitate de suspectă într-un dosar ce vizează 11 infracțiuni. Surse judiciare au confirmat că ancheta include acuzații de o natură penală semnificativă, iar procurorii i-au comunicat că, în cazul neprezentării, pot solicita aducerea ei cu mandat.
Citația emisă de autorități detaliază patru capete de acuzare pentru lipsire ilegală de libertate, precum și alte patru pentru promovarea în public a cultului persoanelor implicate în infracțiuni de genocid, crime împotriva umanității sau crime de război. De asemenea, Diana Șoșoacă este acuzată de promovarea ideilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și de negarea sau minimalizarea Holocaustului, conform legislației în vigoare.
Într-o intervenție media, Șoșoacă a declarat că nu va putea fi prezentă la audierile programate, invocând faptul că se află în afaceri în străinătate. „Spre deosebire de domnii procurori, eu muncesc”, a afirmat aceasta, subliniind că are un număr semnificativ de dosare pe rol, inclusiv unul care o vizează direct, în care este acuzată că ar fi ținut închiși jurnaliști ai postului italian RAI în biroul său.
Ancheta a fost inițiată de procurori în octombrie 2024, după ce Șoșoacă a participat la o comemorare dedicată lui Corneliu Zelea-Codreanu, liderul mișcării legionare, eveniment ce a avut loc în localitatea Tâncăbești. În timpul acestui eveniment, ea a făcut o transmisie live pe YouTube în care l-a omagiat pe Codreanu, folosind expresii care au stârnit controverse și au dus la deschiderea unei cercetări penale.
Procurorii au informat că, în cazul în care Diana Șoșoacă nu se va prezenta de bunăvoie, vor putea recurge la măsuri legale pentru a continua administrarea probelor. Această situație complicată subliniază intensitatea și gravitatea acuzațiilor care planează asupra liderului organizației SOS, aducând în prim-plan teme sensibile legate de libertatea de exprimare și responsabilitatea publică.
