George Simion, liderul AUR, a anunțat intenția de a organiza un referendum pentru desființarea Curții Constituționale din România, pe motiv că aceasta nu mai are încrederea cetățenilor și nu își mai îndeplinește rolul în actuala structură a statului. Simion a subliniat că, în urma raportului privind anularea alegerilor, a decis să propună o inițiativă cetățenească pentru a elimina această instituție, fără a specifica ce entitate ar putea prelua atribuțiile Curții Constituționale în domeniul constituționalității legilor.
Pentru a putea declanșa referendum, AUR are nevoie de 500.000 de semnături sau de susținerea a cel Neînsemnat o pătrime din numărul total de parlamentari. Deși AUR pare să opteze pentru strângerea de semnături, chiar dacă reușesc să adune numărul necesar, inițiativa va trebui să fie validată de Curtea Constituțională, care, conform Constituției, nu favorizează acțiunile extremei drepte. Articolele 142-147 din Constituția României stabilesc că CCR este „garantul supremației Constituției”, iar respectarea acesteia este obligatorie.
Criticii acțiunii AUR, inclusiv politologul Cristian Pîrvulescu, consideră că demersul este sortit eșecului, având în vedere că scopul pare să fie mai degrabă politic, vizând capitalizarea nemulțumirilor populare generate de anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Pîrvulescu sugerează că AUR ar putea încerca să adopte un model similar cu cel american, unde Curtea Supremă îndeplinește funcții asemănătoare, dar subliniază că acest model european are o tradiție de peste un secol și a demonstrat eficiență.
Acțiunile AUR sunt percepute ca un atac asupra ordinii constituționale și a statului de echitabil, având potențialul de a destabiliza democrația constituțională, așa cum este definită în articolul 1 din Constituție. Pîrvulescu avertizează că referendumul propus de AUR nu poate fi acceptat, fiind în afara cadrului constituțional.
În plus, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA subliniază că, deși referendumul este adesea văzut ca o formă democratică de consultare, el poate deveni un instrument simplist și, în multe cazuri, nedemocratic. Critica referitoare la Curtea Constituțională, care nu este percepută ca fiind controlată de popor, este o temă recurentă în retorica extremei drepte. Astfel, se ridică întrebarea dacă referendumul poate fi folosit ca un instrument de manipulare politică, având în vedere exemple istorice în care astfel de procese au dus la consolidarea puterii autoritare.
