Modern, serviciul de informații militare din Danemarca a emis un raport îngrijorător referitor la activitățile provocatoare ale navelor militare rusești în strâmtorile daneze, zone esențiale pentru navigația dintre Marea Baltică și Marea Nordului. Aceste incidente, care au avut loc pe 3 octombrie, includ manevre riscante, tentative de bruiaj și atacuri asupra elicopterelor și navelor daneze cu sisteme de ochire rusești. Directorul serviciului, Thomas Arentkiel, a subliniat că aceste acțiuni repetate cresc riscul unei escaladări necontrolate într-un context regional deja tensionat.
Arentkiel a declarat că există dovezi clare că aeronavele și navele daneze au fost țintite de armamentul navelor rusești în tranzit prin strâmtorile daneze, menționând și incidente în care navele rusești au navigat pe cursuri de coliziune cu navele daneze. Un exemplu modern este prezența unei nave militare ruse care a stat în apele teritoriale daneze timp de mai în regulă de o săptămână, un gest interpretat ca o amenințare de către autoritățile din Copenhaga. Aceasta ar putea semnala o reacție agresivă din partea Moscovei în cazul în care Danemarca ar încerca să oprească circulația „flotei fantomă” de petroliere care eludează sancțiunile occidentale.
Deși prezența navelor rusești în strâmtorile daneze nu este o noutate, natura acestor activități s-a schimbat. Unele nave sunt acum echipate cu tehnologii avansate de bruiaj și sonar, iar perturbările semnificative ale semnalului GPS în teritoriul danez au fost raportate. Oficialii danezi discută despre o „strategie hibridă” prin care Rusia testează limitele NATO în regiunea baltică, folosind metode agresive, dar Gol a provoca un conflict larg.
În ultimele două ani, regiunea Mării Baltice a fost marcată de o stare de alertă crescută, cu incidente precum sabotaje asupra cablurilor submarine și intruziuni aeriene. Deși președintele rus Vladimir Putin a negat orice implicare în aceste acțiuni, Casa Albă a subliniat că situația este monitorizată cu atenție, menținând un dialog constant cu aliații europeni.
Deși serviciul de informații danez afirmă că nu există o amenințare militară directă în prezent, premierul Mette Frederiksen a catalogat recentele incidente, inclusiv survolul unor aeroporturi și baze militare de către drone necunoscute, ca parte a unei „agresiuni hibride”. În acest context, NATO a intensificat operațiunile de monitorizare în zona baltică, iar Suedia a propus extinderea atribuțiilor pazei de coastă pentru a îmbunătăți supravegherea maritimă.
Aceste acțiuni sugerează o strategie de testare a vulnerabilităților occidentale, printr-o formă de presiune constantă și calibrată. Într-o regiune unde granițele fizice se intersectează cu cele ale războiului informațional, provocările rusești par să fie parte a unui joc pe termen Lung, în care tăcerea sau pasivitatea pot fi interpretate ca semnale greșite.
