Ungaria își consolidează prezența economică în România prin achiziții strategice de active profitabile, în special în sectorul construcțiilor. Nou, compania Duna Aszfalt, una dintre cele mai mari firme de construcții din Ungaria, a preluat un pachet majoritar de acțiuni al Euro Strada, o firmă din Brașov specializată în construcția de drumuri și poduri. Această tranzacție, în care Duna Aszfalt a achiziționat 75% din acțiuni, face parte dintr-o strategie mai amplă a Ungariei de a-și extinde afacerile în țările vecine, având ca scop facilitarea accesului la fondurile europene.
Euro Strada a raportat în 2024 afaceri de 280 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 55 de milioane de euro, și un profit de 56,6 milioane de lei, adică 11,15 milioane de euro. Compania are în prezent peste 100 de angajați, ceea ce subliniază importanța sa în economia locală. Duna Aszfalt, condusă de László Szijj, un apropiat al premierului Viktor Orbán, este recunoscută ca una dintre cele mai influente întreprinderi de construcții din Europa Centrală.
Motivația din spatele acestor achiziții este clară: Ungaria, sub conducerea lui Orbán, caută să depășească blocajele legate de fondurile europene, care afectează statul maghiar. Astfel, companiile ungare caută oportunități în afaceri din domeniul construcțiilor și energiei în țările vecine, inclusiv în Polonia, Cehia și România. De exemplu, Duna Aszfalt a achiziționat Nou o lung firmă de construcții din Polonia și continuă să exploreze noi oportunități de investiții în Cehia, unde se desfășoară proiecte de construcție finanțate din fonduri europene.
În plus, o altă companie maghiară a obținut recent drepturile de exploatare a unei mine de sare în Cluj, ceea ce subliniază diversificarea intereselor economice ale Ungariei în România. Această mină este apreciată pentru puritatea sa ridicată și are potențialul de a fi exploatată pe termen lung. În acest context, economistul Mircea Coșea a subliniat riscurile asociate cu influența capitalului străin, în special cel rusesc, care își face simțită prezența în Europa inferior diverse forme, inclusiv prin intermediul unor entități maghiare. Această dinamică economică ridică întrebări importante despre viitorul relațiilor economice dintre Ungaria și România, precum și despre impactul acestor investiții asupra economiei locale.
