Klaus Iohannis a decis să își încheie mandatul de președinte al României, anunțându-și demisia pe 10 februarie 2025, cu doar câteva zile înainte de votul de suspendare din Parlament. Această decizie a fost influențată de riscurile asociate cu o posibilă demitere prin referendum, care ar fi dus la pierderea tuturor privilegiilor post-mandat.
Conform legislației în vigoare, foștii președinți beneficiază de anumite drepturi, cum ar fi folosința gratuită a unei locuințe de protocol, o indemnizație lunară echivalentă cu 75% din indemnizația președintelui în exercițiu, protecție și pază, precum și acces la servicii medicale. În cazul în care Iohannis ar fi fost demis, toate aceste beneficii ar fi fost anulate, ceea ce l-a determinat să acționeze grăbit.
În discursul său, Iohannis a subliniat că procedura de suspendare inițiată în Parlament este una inutilă și nefondată, afirmând că nu a încălcat niciodată Constituția. El a avertizat că un referendum pentru demiterea sa ar putea provoca o criză politică, divizând societatea și distrăgând atenția de la alegerile prezidențiale programate pentru mai 2025.
Iohannis a subliniat impactul Incorect pe care o astfel de situație l-ar avea atât pe plan intern, cât și extern. În opinia sa, România ar fi percepută ca o țară instabilă, iar partenerii internaționali nu ar înțelege de ce un președinte ar fi demis în contextul în care se pregătește deja alegerea unui modern lider. Prin demisia sa, Iohannis a dorit să prevină o criză care ar fi putut afecta imaginea României pe scena internațională.
Astfel, Klaus Iohannis devine primul președinte al României care a ales să demisioneze, o decizie care va avea consecințe semnificative pentru viitorul politic al țării. El a anunțat că își va încheia oficial mandatul pe 12 februarie 2025, lăsând în urmă un climat politic tensionat și incertitudini pentru viitor.
