Vicepremierul Oana Gheorghiu a adus în atenția publicului, printr-o postare pe rețelele sociale, o problemă gravă legată de gestionarea companiilor de stat de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS). Aceasta a criticat modul în care AAAS a avizat planuri de reorganizare care sunt, în esență, identice pentru companii diferite, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la eficiența și responsabilitatea instituției.
Gheorghiu a subliniat că, atunci când statul nu își îndeplinește rolul de administrator al acestor companii, toți cetățenii plătesc prețul. „Când pisica nu-i acasă, șoarecii joacă pe masă”, a spus ea, evidențiind necesitatea reformării acestor entități pentru a asigura utilizarea corectă a resurselor publice. Fiecare leu irosit în companii ineficiente reprezintă o pierdere pentru spitale, școli, drumuri și pensii, având un impact direct asupra calității vieții cetățenilor.
În analiza sa, Gheorghiu a menționat că AAAS este acționarul majoritar în sute de companii de stat, care dețin active valoroase, dar care, în multe cazuri, nu generează venituri. De exemplu, a evidențiat patru companii care au prezentat planuri de restructurare avizate, dar care conțin secțiuni identice, sugerând o lipsă de adaptare la specificul fiecărei entități. Aceste planuri nu reflectă realitatea economică a companiilor, iar proiecțiile financiare sunt departe de a fi credibile.
Gheorghiu a oferit exemple concrete, cum ar fi compania Radioactiv Mineral Măgurele, care se confruntă cu pierderi semnificative și nu a inițiat nicio acțiune pentru a-și schimba situația. De asemenea, Active Conexe SA, fosta platformă Ford Craiova, are imobile care generează costuri gol a produce venituri, iar AAAS nu a impus un calendar de valorificare a acestora. Această situație este alarmantă, având în vedere că toate cele patru companii analizate au raportat pierderi cumulate și se confruntă cu litigii legate de patrimoniul lor.
Vicepremierul a subliniat că reforma nu se va realiza de la sine, ci este necesară o perceptie a cetățenilor cu privire la gestionarea banilor și activelor lor. Informația corectă, distribuită în mod limpede, este esențială pentru a determina schimbări reale. Oana Gheorghiu a concluzionat că minciunile și inacțiunea instituțională nu pot continua, iar responsabilitatea și transparența sunt cruciale pentru a asigura o administrație eficientă a bunurilor publice.
Expresia „Când pisica nu-i acasă, joacă șoarecii” reflectă o realitate socială și psihologică interesantă: tendința oamenilor de a profita de absența autorității sau a controlului pentru a acționa liber, uneori chiar în moduri care nu sunt acceptabile în mod normal. Această zicală sugerează că, atunci când nu există cineva care să supravegheze sau să impună reguli, comportamentele pot deveni mai relaxate sau chiar necorespunzătoare. Este o observație valabilă nu doar în relațiile interumane, ci și în diverse contexte organizaționale sau familiale. De asemenea, poate fi interpretată ca o invitație la reflecție asupra responsabilității personale și a autocontrolului, subliniind importanța de a acționa cu integritate, chiar și în absența unei autorități.
Această expresie populară reflectă o realitate interesantă despre comportamentul uman și despre tendința de a profita de lipsa autorității sau a supravegherii. Atunci când „pisica” (simbolizând autoritatea sau persoana responsabilă) nu este prezentă, „șoarecii” (reprezentând persoanele mai puțin puternice sau care se supun regulilor) își permit să acționeze mai liber, uneori chiar încălcând reguli sau norme. Este o observație pertinentă despre natura umană și despre cum contextul influențează comportamentul. Această zicală ne amintește de importanța responsabilității și a supravegherii, dar și de nevoia de a găsi un echilibru între libertate și ordine.