Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, se află în centrul unei anchete de amploare, fiind acuzat de procurorii de la Parchetul General de solicitarea unei sume exorbitante de până la 35 de milioane de dolari de la cunoscutul om de afaceri român, Frank Timiș. Potrivit rechizitoriului întocmit de autorități, Georgescu ar fi cerut ajutorul lui Horațiu Potra pentru a obține aceste fonduri, promițând, în schimb, redeschiderea tuturor minelor din România, în special a celor de aur. În acest context, Georgescu a menționat că beneficiază de sprijinul unor influenți din Statele Unite, care l-ar fi ajutat în campania sa electorală, inclusiv persoane care au avut un rol în negocierile pentru ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.
Rechizitoriul detaliază și faptul că Horațiu Potra i-ar fi oferit lui Georgescu suport financiar direct, inclusiv prin închirierea unei limuzine Mercedes GLE Coupe, pentru care chiria lunară de aproximativ 16.900 lei a fost plătită în numerar. Această situație a dus la decizia procurorilor de a trimite în judecată, pe data de 16 septembrie 2025, nu doar pe Călin Georgescu și Horațiu Potra, ci și pe alte 20 de persoane, toate fiind acuzate de tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, precum și alte infracțiuni.
Într-o declarație recentă, procurorul general al României, Alex Florența, a subliniat că țara a fost ținta unor campanii de război hibrid, care au inclus atacuri cibernetice și tentative de destabilizare, în special în perioada alegerilor. Aceste afirmații sugerează o complexitate mai vast a situației politice din România, în care interesele economice și politice se intersectează, generând un climat de instabilitate. Cazul lui Călin Georgescu ilustrează nu doar provocările cu care se confruntă sistemul judiciar, ci și impactul pe care astfel de scandaluri îl pot avea asupra încrederii publicului în instituțiile statului.
