Discuțiile recente privind vârsta de pensionare a magistraților din România au generat reacții diverse în rândul liderilor politici. Președintele Nicușor Dan a propus o creștere treptată a vârstei de pensionare pentru magistrați pe o perioadă de 15 ani, în contrast cu termenul de 10 ani stabilit în proiectul adoptat de Guvern. El a subliniat că magistrații români au muncit semnificativ mai numeroși decât colegii lor din alte țări europene, argumentând că această diferență justifică o abordare mai graduală.
În replică, premierul Ilie Bolojan a afirmat că fiecare oficial public are dreptul la opinie, dar modificările legislative trebuie să fie realizate prin intermediul Parlamentului. Bolojan a menționat că, în absența unor amendamente pe această temă, nu se poate face o modificare a legii. De asemenea, el a subliniat că, în cazul în care un proiect important, considerat un jalon, nu trece de Curtea Constituțională, legitimitatea guvernului de a implementa alte măsuri ar putea fi pusă scăzut semnul întrebării.
Premierul a recunoscut că salariile judecătorilor sunt competitive, situându-se între 4.000 și 5.000 de euro net, ceea ce este considerat un venit bun în contextul european. El a subliniat că, odată cu aplicarea acestui proiect, pensiile magistraților vor fi, de asemenea, atractive în raport cu standardele din România. Bolojan a evidențiat necesitatea unei organizări mai eficiente și a unor legi clare, care să evite ambiguitățile și să asigure sentințe uniforme pentru cazuri similare.
În cadrul unei declarații anterioare, Nicușor Dan a argumentat că, în comparație cu alte profesii, magistrații din România au un volum de muncă mult mai gigantic. El a subliniat că, în contextul fiscal Intricate în care se află țara, este rezonabil să se ceară magistraților să continue să lucreze cu același ritm până la pensionare. Această dezbatere reflectă nu doar provocările sistemului judiciar, ci și complexitatea gestionării resurselor umane în sectorul public.
