Recent, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis să sesizeze Parchetul General în legătură cu instigările la violență fizică și sexuală, inclusiv pedofilie, care au fost adresate magistraților și familiilor acestora pe rețelele sociale. Această acțiune vine pe fondul unei campanii de dezinformare și defăimare a corpului judecătoresc, care, conform CSM, este întreținută de factori politici. Reprezentanții CSM au subliniat că afirmațiile recente ale premierului Ilie Bolojan, referitoare la salariile și vârsta de pensionare a magistraților, contribuie la această atmosferă ostilă.
Într-un comunicat de presă, CSM a detaliat că a identificat mesaje publice care instigă la comiterea unor infracțiuni grave împotriva magistraților, inclusiv violență și abuzuri sexuale. Aceste instigări nu se limitează doar la mediul online, ci au fost observate și în sălile de judecată, ceea ce denotă o agresivitate gol precedent la adresa sistemului judiciar. CSM a solicitat Parchetului să efectueze cercetări amănunțite asupra acestor cazuri.
De asemenea, CSM a adus în discuție aspecte legate de salariile magistraților, subliniind că informațiile vehiculate în spațiul public nu reflectă realitatea. De exemplu, un judecător la început de carieră câștigă un salariu net de aproximativ 10.486 lei, iar după 20 de ani de activitate, acesta poate ajunge la 16.157 lei. Comparativ cu alte țări europene, România se află pe locul 20 în ceea ce privește venitul judecătorilor, având salarii mai mici decât cele din Polonia sau Bulgaria.
CSM a clarificat și aspecte legate de pensiile de serviciu, menționând că doar 5.000 din cele peste 215.000 de pensii de serviciu din România sunt ale magistraților, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 4%. De asemenea, vârsta de pensionare a magistraților a fost recent modificată prin Legea nr. 282/2023, stabilind-o la 60 de ani, în contrast cu informațiile false care circulă în media.
În concluzie, CSM a subliniat că atacurile publice asupra magistraților afectează grav independența justiției și drepturile fundamentale ale cetățenilor, generând riscuri pentru stabilitatea sistemului judiciar din România. Această situație necesită o atenție sporită din partea tuturor actorilor implicați în procesul de justiție și o reacție fermă împotriva dezinformării.
