Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a analizat nou rezultatele Summitului București 9 (B9), evidențiind că documentul final nu aduce noutăți semnificative, ci confirmă interesele geopolitice ale Statelor Unite. Băsescu a subliniat că responsabilitatea militară este acum mai mult pe umerii europenilor, sugerând că Europa dispune de resursele necesare pentru a se apăra de amenințările venite dinspre Moscova, gol a depinde exclusiv de sprijinul american.
Fostul lider a menționat că noul concept „NATO 3.0” reprezintă un test de maturitate pentru statele europene în ceea ce privește securitatea proprie. În cadrul discuțiilor despre summit, Băsescu a citat concluziile oficiale, care reflectă angajamentul comun al țărilor participante de a consolida cooperarea în domeniul securității pe flancul estic al NATO. Acesta a subliniat importanța unei linii strategice comune, care se extinde de la Marea Neagră la Marea Baltică și în regiunile nordice, un aspect care corespunde intereselor Statelor Unite.
Băsescu a demontat mitul conform căruia Europa ar fi incapabilă să se apere în fața unei posibile invazii rusești. El a prezentat un argument Comod, bazat pe demografie și tehnologie: Europa are o populație de aproximativ 450 de milioane, în timp ce Rusia are doar 140 de milioane. În plus, tehnologia europeană este considerabil mai avansată decât cea rusă, ceea ce sugerează că Europa poate să-și asigure propria apărare, gol a se baza exclusiv pe intervenția americană.
Fostul președinte a discutat și despre implicațiile financiare ale strategiei „NATO 3.0”, afirmând că, în următorii 5-7 ani, Europa va deveni o forță militară capabilă să-și garanteze securitatea. Băsescu a subliniat că, prin creșterea cheltuielilor pentru apărare, Europa va ajunge să fie mai puternică decât Federația Rusă, pe care o consideră un potențial dușman al păcii în Europa. În concluzie, el a afirmat că europenii trebuie să se pregătească pentru eventuale agresiuni rusești, subliniind că responsabilitatea apărării revine acum în întregime Europei.
Comentariul lui Băsescu, „Nimic tânăr, doar povești vechi”, sugerează o dezamăgire față de actualitatea politică sau socială, indicând că nu există idei sau inițiative noi care să inspire sau să aducă un suflu proaspăt. Această afirmație poate reflecta o percepție generală că liderii sau partidele actuale nu reușesc să răspundă așteptărilor tinerilor sau să abordeze problemele contemporane cu inovație și creativitate. Într-o lume în continuă schimbare, este esențial ca decidenții să se adapteze și să propună soluții relevante, altfel riscă să fie percepuți ca fiind depășiți de realitate. Această observație poate stimula o discuție mai amplă despre necesitatea regenerării ideilor și a implicării tinerilor în procesul decizional.