Anul 2024 a fost marcat de un intens proces electoral, cu alegeri europarlamentare, locale și, ulterior, parlamentare și prezidențiale, care au fost anulate. Această atmosferă de presiune a coincis cu obiectivele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce a dus la un record de lângă 200 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres inaugurate, mai exact 195 de kilometri. În 2025, singurele alegeri rămase vor fi cele prezidențiale, având miză mai mică pentru partide, iar în anii următori se așteaptă o perioadă de stabilitate, în care proiectele de infrastructură ar trebui să avanseze conform promisiunilor.
Asociația Pro Infrastructură (API) monitorizează cu atenție progresele pe marile șantiere din țară. Ionuț Ciurea, director executiv al API, a discutat despre obiectivele pentru 2025, menționând că CNAIR își propune să finalizeze 287 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres. Această țintă este considerată de unii specialiști ca fiind prea ambițioasă. Ciurea a subliniat că, deși anul trecut s-au realizat progrese semnificative, este esențial ca lucrările să continue cu aceeași intensitate și calitate.
Un aspect important menționat de Ciurea este legat de restanțele constructorului Dorinel Umbrărescu, care trebuie să finalizeze lucrările restante din 2024. Deși Umbrărescu a promis livrarea a 125 de kilometri, a reușit să finalizeze doar 98, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea de livrare a acestuia în viitor. Proiectele precum Buzău – Focșani și Galați – Brăila sunt așteptate cu interes, dar întârzierile sunt deja evidente.
API consideră că atingerea unui prag de 250 de kilometri finalizați în 2025 este un obiectiv ambițios, având în vedere provocările birocratice și financiare. Moldova, o regiune defavorizată în ceea ce privește fondurile pentru dezvoltare, trebuie să se concentreze pe finalizarea autostrăzii A7, care reprezintă prioritatea numărul unu pentru infrastructura rutieră din zonă.
Lipsa de finanțare poate duce la blocaje pe șantiere, iar Ciurea a avertizat că proiectele ar putea fi suspendate din cauza insuficienței fondurilor. În plus, provocările legate de construirea drumurilor în zone montane sunt semnificative, iar realizarea celor 1.500 de kilometri promiși în termen de cinci ani este considerată nerealistă de către experți. În concluzie, viitorul infrastructurii rutiere din România depinde de mobilizarea eficientă a resurselor și de o planificare riguroasă, altfel riscă să se confrunte cu întârzieri semnificative în implementare.