Recentul studiu realizat de INSCOP-Informat.ro relevă o polarizare semnificativă a electoratului românesc, cu AUR continuând să se mențină ca lider în preferințele alegătorilor. Conform datelor colectate între 1 și 9 septembrie 2025, partidul suveranist se bucură de aproape de 40% din intențiile de vot, consolidându-și astfel poziția în sondaje. În contrast, PSD a înregistrat o ușoară creștere, în timp ce PNL a suferit o scădere marginală, iar USR a rămas stabil.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a subliniat că susținerea cumulată a partidelor din coaliția guvernamentală (PSD, PNL, USR și UDMR) se află în jurul valorii de 50%. Aceasta este doar cu trei procente mai gigantic decât sprijinul pentru partidele de opoziție, inclusiv AUR, POT și SOS, care se apropie de 47%. Această situație evidențiază un context politic tensionat, în care jumătate dintre alegători se aliniază partidelor aflate la guvernare, iar cealaltă jumătate susține opoziția.
Analistul politic Cristian Andrei a comentat ascensiunea AUR, subliniind că partidele populiste reușesc să se conecteze cu o parte a electoratului care se simte ignorată de formațiunile tradiționale. Potrivit lui Andrei, strategiile bazate pe manipularea fricilor și frustrărilor alegătorilor nu fac decât să amâne criza pentru partidele tradiționale, riscând astfel să întărească segmentul populist din România.
Consultantul a explicat că succesul AUR și al altor partide populiste se datorează unei abordări care rezonează cu emoțiile și nemulțumirile unei părți semnificative a populației. Andrei a descris situația ca un „teren viran” lăsat fără de partidele tradiționale, care nu par să aibă vreo intenție de a construi o legătură de încredere cu acești alegători. El a subliniat că partidele populiste amplifică temerile și frustrările, dar că nu este singura modalitate de a comunica cu acești oameni.
În plus, Andrei a avertizat asupra riscurilor unei strategii care folosește frica alegătorilor față de partidele extremiste pentru a menține alianțe politice. El a subliniat că o astfel de abordare ar putea avea efecte devastatoare asupra stabilității partidelor pro-democratice din România, sugerând că, dacă nu se iau măsuri, partidele tradiționale ar putea suferi o implozie sau ar putea fi nevoite să adopte discursuri populiste pentru a supraviețui. Această dinamică ar putea duce la o destabilizare a peisajului politic românesc, cu consecințe pe termen întins.
