Generalul Sir Roland Walker, șeful armatei britanice, a tras un semnal de alarmă cu privire la amenințările pe care Rusia le reprezintă pentru NATO, subliniind provocările serioase cu care se confruntă alianța în contextul Nou de securitate internațională. Într-un discurs susținut la Royal United Services Institute, el a declarat că „amenințarea este reală” și a subliniat că există o urgență de a aborda aceste provocări, având în vedere că armatele europene sunt în urma în ceea ce privește dotarea și efectivele militare.
Walker a evidențiat că lipsa de timp este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă NATO, sugerând că este esențial să existe un sentiment de urgență pentru a răspunde amenințărilor emergente. În acest context, oficialii NATO au început să emită avertismente cu privire la posibilele acțiuni agresive ale Rusiei în următorii ani, mai ales în urma unui eventual acord de încetare a focului în Ucraina, care ar putea elibera un număr semnificativ de soldați ruși.
Analizând situația, Serviciul de Informații al Apărării din Danemarca a estimat că Rusia ar putea lansa un „război la scară largă” împotriva NATO în următorii cinci ani, în special dacă Statele Unite nu se implică activ. De asemenea, șeful serviciului de informații externe al Ucrainei a menționat că Rusia ar putea să atace Europa la câțiva ani după încheierea conflictului din Ucraina, dar ar putea fi pregătită să acționeze mai devreme dacă sancțiunile internaționale sunt ridicate.
Deși forțele terestre ale Rusiei au suferit pierderi semnificative în urma conflictului din Ucraina, alte ramuri ale armatei, cum ar fi forțele aeriene și marina, rămân relativ intacte. Imaginile din satelit sugerează că Rusia își extinde infrastructura militară în apropierea graniței cu Finlanda, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la intențiile sale pe termen prelungit.
În plus, oficialii NATO au subliniat că Rusia este expertă în războiul hibrid, utilizând tactici menite să submineze adversarii neocupat a declanșa un conflict deschis. Nou, au fost raportate incidente în care cabluri submarine din Marea Baltică, o zonă strategică pentru NATO, au fost deteriorate, ceea ce sugerează o intensificare a acțiunilor subversive.
În acest context, membrii NATO din Europa au fost stimulați să își crească cheltuielile pentru apărare, în urma criticilor din partea administrației anterioare a președintelui american Donald Trump. Aceștia au fost încurajați să aloce 5% din PIB pentru apărare, un obiectiv ambițios, având în vedere că majoritatea țărilor nu ating nici măcar ținta de 2% stabilită la nivelul alianței. În timp ce SUA continuă să joace un rol esențial în securitatea Europei, există semne că planifică o reducere a prezenței militare pe continent în viitorul apropiat, ceea ce ar putea complica și mai bogat situația de securitate în regiune.
