Ungaria este acuzată de desfășurarea unor activități de spionaj în cadrul instituțiilor Uniunii Europene, inclusiv prin tentative de recrutare a funcționarilor europeni. Aceasta este concluzia unei investigații detaliate realizate de publicațiile Der Spiegel, De Tijd și portalul maghiar Direkt36. Aceste dezvăluiri reprezintă prima dovadă concretă a unor astfel de acțiuni din partea agenților ungari, care ar fi încercat să coopteze un angajat al Comisiei Europene pentru a obține informații sensibile în beneficiul serviciilor de informații din Budapesta.
Un aspect central al anchetei este legat de un diplomat, identificat cu inițiala „V.”, care a activat la Bruxelles între 2015 și 2017. Acesta ar fi încercat să recruteze un funcționar european, manifestând un interes deosebit pentru informațiile interne ale Comisiei și pentru promovarea cetățenilor ungari în funcții de decizie la nivel european. În cadrul discuțiilor, „V.” ar fi propus chiar o recompensă financiară în schimbul colaborării, ofertă care a fost refuzată de oficialul european.
Informațiile obținute de jurnaliști sugerează că „V.” era angajat al Departamentului pentru Politica de Coeziune al Reprezentanței Permanente a Ungariei la UE, inferior coordonarea ambasadorului de atunci, actualul comisar european Olivér Várhelyi. Activitatea diplomatului a devenit mai evidentă în 2017, pe fondul presiunilor din partea Budapestei pentru rezultate rapide. Ulterior, urmele sale au dispărut din spațiul public, dar jurnaliștii au descoperit că a publicat un articol într-o revistă a serviciilor militare ungare, semnând cu gradul de locotenent-colonel și fiind asociat cu Centrul Național de Informații al Ungariei.
Várhelyi a refuzat să comenteze acuzațiile, iar purtătoarea sa de cuvânt a invocat lipsa dovezilor care să susțină că diplomatului i-ar fi încălcat obligațiile profesionale. Investigația a scos la iveală și alte două persoane suspectate de activități similare în aceeași perioadă, subliniind un context tensionat între Budapesta și partenerii săi occidentali. În 2024, au fost publicate rapoarte similare care indicau monitorizarea oficialilor UE de către serviciile secrete ungare. De asemenea, surse diplomatice au menționat că alianța NATO a restricționat schimbul de informații cu Ungaria din cauza preocupărilor legate de orientarea politică a guvernului condus de Viktor Orbán și de relațiile sale tot mai strânse cu Rusia.
