România se confruntă cu o situație complicată în urma unei decizii judecătorești care obligă țara să plătească despăgubiri de 600 de milioane de euro companiei Pfizer. Această situație a fost generată de o plângere depusă de gigantul farmaceutic, care detaliază o serie de neînțelegeri și schimbări de decizie între autoritățile române și companie în legătură cu livrarea vaccinurilor anti-COVID-19.
Acordul inițial, semnat în 2021, prevedea livrarea a 3 milioane de doze de vaccin, dar lucrurile au început să devină problematice la sfârșitul anului 2022, în perioada în care Alexandru Rafila ocupa funcția de ministru al Sănătății. Conform documentelor prezentate de Pfizer, autoritățile române au avut o abordare haotică în gestionarea livrărilor. De exemplu, pe 8 noiembrie 2022, Pfizer a propus stocarea dozelor într-un depozit central, dar România a refuzat această opțiune. La doar câteva zile distanță, pe 16 noiembrie, România a solicitat livrarea a 3 milioane de doze în 7 locații din țară, iar Pfizer a acceptat.
Cu toate acestea, pe 18 noiembrie, România a redus cererea la 699.640 de doze, invocând lipsa capacității de stocare pentru restul dozelor. După o serie de negocieri și întârzieri, România a confirmat în cele din urmă o ofertă de livrare, dar s-a răzgândit din recent, ceea ce a dus la o situație confuză și complicată. În final, România a acceptat livrarea a 1,1 milioane de doze, dar nu a achitat integral suma datorată.
În mai 2023, Pfizer a făcut o nouă ofertă pentru reeșalonarea livrărilor pe o perioadă de patru ani sau pentru achiziționarea dozelor la jumătate de preț, dar România nu a răspuns. Documentele depuse la tribunalul belgian subliniază că Pfizer a fost dispusă să ofere soluții adaptate nevoilor României, inclusiv posibilitatea de a realoca doze către alte țări sau de a modifica termenii contractuali, dar aceste opțiuni nu au fost acceptate de autoritățile române.
Această situație subliniază provocările cu care s-au confruntat autoritățile române în gestionarea campaniei de vaccinare și impactul pe care deciziile luate în momente critice le pot avea asupra bugetului național.
