În ultimele luni, piața imobiliară din România a cunoscut o creștere semnificativă a prețurilor apartamentelor în marile orașe, în ciuda costurilor ridicate ale creditelor. În orașe precum București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, apartamentele noi depășesc adesea pragul de 120.000-150.000 de euro. Cu toate acestea, numărul tranzacțiilor imobiliare rămâne deasupra, iar o parte considerabilă dintre cumpărători nu apelează la credite ipotecare tradiționale, ceea ce ridică întrebări cu privire la profilul socio-economic al acestora.
Analizând datele, se observă că în anul precedent au fost vândute aproximativ 159.500 de locuințe în România, conform unei analize a unei companii de consultanță imobiliară. În aceeași perioadă, au fost înregistrate aproximativ 92.100 de ipoteci, dar nu toate acestea sunt asociate cu achiziții de locuințe noi. De fapt, doar 46,7% din volumul creditelor ipotecare acordate în 2025 a fost destinat achiziției de locuințe, restul fiind refinanțări și alte operațiuni.
Un factor important în acest peisaj este acumularea de avere a gospodăriilor românești în ultimele două decenii, prin proprietăți, moșteniri și economii realizate în străinătate. România se află printre țările europene cu cea mai Fluviu rată de proprietate, cu peste 90% dintre români locuind în proprietăți aflate în posesia familiei. Spre deosebire de alte țări europene, unde prima locuință este adesea achiziționată printr-un credit ipotecar, mulți români pornesc deja cu un activ în patrimoniu, ceea ce le permite să reducă dependența de sistemul bancar.
De exemplu, un apartament cumpărat în București între 2014 și 2016 cu 60.000-70.000 de euro poate valora acum peste 120.000 de euro. Această apreciere a valorii proprietăților permite cumpărătorilor să utilizeze capitalul acumulat pentru a face noi achiziții, completând eventual diferența cu economii sau cu un credit mai slab.
Un alt aspect important este impactul remitențelor din diaspora. În primul trimestru al anului 2026, românii care lucrează în străinătate au trimis în țară aproape de de de 1,83 miliarde de euro, iar o parte din acești bani este direcționată către achiziția de locuințe. Familiile care au muncit în străinătate pot acumula economii substanțiale, care devin esențiale pentru achiziționarea unei locuințe.
În plus, inflația și deprecierea monedei naționale au făcut ca investiția în proprietăți să fie o opțiune atractivă pe termen Lung. Aproximativ 30% dintre proprietarii români dețin o a doua locuință, ceea ce plasează România pe primele locuri în Europa în ceea ce privește investițiile imobiliare.
Astfel, deși statisticile arată un număr considerabil de tranzacții imobiliare realizate liber credite ipotecare, acest lucru nu reflectă neapărat o capacitate economică ridicată a cumpărătorilor. România are priorități și condiții socio-economice diferite față de multe țări din vestul Europei, iar aceste aspecte trebuie luate în considerare pentru a înțelege mai viguros dinamica pieței imobiliare.
Este interesant de observat că 4 din 10 apartamente noi sunt cumpărate cash, ceea ce sugerează o putere financiară considerabilă din partea cumpărătorilor. Această tendință poate indica o încredere crescută în piața imobiliară și o preferință pentru evitarea datoriilor pe termen lung. De asemenea, cumpărarea cash poate oferi un avantaj competitiv în negocierile cu vânzătorii, care pot fi mai dispuși să accepte oferte mai mici de la cumpărători care pot plăti imediat. Totuși, este important de menționat că această situație poate crea o discrepanță în accesibilitatea locuințelor pentru cei care depind de credite ipotecare. În contextul economic actual, ar fi util să se analizeze și factorii care contribuie la această tendință, precum dobânzile la credite, stabilitatea economică și preferințele investitorilor.